Noul paraclis al Schitului Pocrov, sfințit de doi ierarhi

Arhiepiscopia Iaşilor

Noul paraclis al Schitului Pocrov, sfințit de doi ierarhi

În Duminica a 8-a după Rusalii, când Biserica face pomenirea minunii înmulțirii pâinilor, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, au săvârșit slujba de sfințire a noului paraclis și Sfânta Liturghie în altarul de vară al Schitului „Acoperământul Maicii Domnului” – Pocrov.

După întâmpinarea ierarhilor, clericii au mers în procesiune în jurul sfântului lăcaș, binecuvântând zidurile exterioare cu Sfântul și Marele Mir. În continuare, cei prezenți au intrat în paraclis pentru a lua parte la slujba sfințirii și pecetluirii Sfintei Mese.

În continuarea slujbei de sfințire a paraclisului, a fost binecuvântat și noul altar de vară al schitului, loc în care a fost săvârșită, mai apoi, Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Serafim.

Cuvântul de învățătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, a fost rostit de către Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, care a subliniat importanța trăirii în credință și a milostivirii, în lumina Evangheliei duminicii:

Cei care credem în Iisus Hristos să fim asidui, stăruitori în rugăciune, să ne adunăm mereu, duminica și în sărbători, în bisericile noastre, să ne rugăm cu stăruință, să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, vestit prin cuvântul Apostolului și prin glasul Evangheliei, să ne împărtășim cu Sfintele Taine, pentru ca astfel să primim de la Dumnezeu o inimă bună, o inimă compătimitoare, o inimă care îi cuprinde pe toți semenii, pe toți oamenii și întreaga umanitate.

Căci, în inima fiecăruia dintre noi sălășluiește Dumnezeu, iar unde este Dumnezeu, este și toată creația.

Desigur, acest lucru nu este deloc ușor, căci ne trebuie multă stăruință în rugăciune, ne trebuie înfrânare de la mâncare și băutură, ținând timpul postului, miercurea și vinerea și întru toată vremea. Mai cu seamă, să ne străduim să fim milostivi față de semenii noștri și să-i ajutăm, fiecare după putere.

La final, au avut loc mai multe hirotesii: hirotesia întru arhimandrit a protosinghelului Ambrozie Ghinescu, egumenul așezământului de la Pocrov; hirotesia întru protosinghel a ieromonahului Onufrie Bunduc; precum și hirotesia întru duhovnic a ieromonahului Serafim Airinei.

Totodată, credincioșii și binefăcătorii care au sprijinit lucrările de construcție și întreținere ale așezământului monahal au primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan ordine și distincții de vrednicie.

La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a adresat un cuvânt de binecuvântare celor prezenți, îndemnându-i să caute cu stăruință hrană pentru suflet, izvorul vieții celei adevărate – Hristos Domnul:

De ce am venit aici? Pentru că suntem înfometați, pentru că suntem însetați, pentru că tânjim după Dumnezeu, ne este dor de Împărăția Cerurilor, dorim să aflăm scara care ne duce către cer.

Și ce este, sau cine este, această mâncare despre care Domnul Dumnezeu le spune ucenicilor să o dăruiască întregului popor? Nouă, celor de față, și celor asemenea nouă?

Mâncarea cea adevărată este Hristos Domnul, iubiți credincioși. După El flămânzim, după El însetăm, pe El dorim să-L așezăm, înrădăcinat puternic, în inima noastră.

Și pe Domnul Hristos Îl descoperim în Sfânta Euharistie – Trupul și Sângele Său. Pe Domnul Hristos Îl aflăm în rugăciune, rugăciunea fiind hrana sufletului. Pe Domnul Hristos Îl aflăm în cugetare smerită, în duh de pocăință, pentru că pocăința este apa care adapă și spală sufletul nostru de păcate. Pe Domnul Hristos Îl descoperim în poruncile Sale, prin împlinirea lor. Pe Domnul Hristos Îl descoperim în glasul conștiinței, care ne arată direcția înspre care trebuie să mergem.

Paraclisul, închinat Sfântului Cuvios Porfirie Kavsokalivitul, a fost ridicat pe vechea vatră monahală din veacul al XV-lea, cunoscută sub denumirea de „Sihăstria lui Chiriac”. Tradiția isihastă a acestor locuri a fost continuată de Sfântul Ierarh Pahomie, Episcopul Romanului, care, la începutul veacului al XVIII-lea, a întemeiat Schitul Pocrov, la poalele muntelui Chiriacu.

Între anii 2022–2025, a fost construit actualul paraclis și împodobit cu pictură în tehnica al secco, de către pictorul Marius-Ciprian Ghinescu.

Ansamblul monahal „Schitul Pocrov” a fost completat prin ridicarea unui altar de vară și a unei clopotnițe, care a fost înzestrată cu un nou clopot, în greutate de 230 de kilograme.

Citește despre: