Nu fă din rugăciune roaba bunului tău plac. Nu spune nebunește: N-am niciun chef să mă rog. E o ocară adusă lui Dumnezeu, și adevărată hulă.

Rugăciunea să-ți fie ție lege necălcată. E vorba aici de viață și de moarte. Că nu respiri după cum ți-e voia, nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: La ce bun să respir, de ce respir eu, oare? Atâta știi: mor de nu respir.

Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești. Spune: Asta-i porunca, și cu asta basta. Pune-ți canon de rugăciune și ține-te neabătut de el.

(Jean-Claude Larchet, Ține candela inimii aprinsă. Învățătura părintelui Serghie, Editura Sophia, București, 2007, p. 111)