Numai într-o inimă eliberată de patimi Își poate face Domnul locaș
Nu-i dați voie inimii să se lege de bunurile stricăcioase ale lumii acesteia. Alungați din ea orice atracție, deoarece numai într-o inimă liberă, eliberată de toate patimile, Își poate face Domnul locaș.
Urmărește-ți mișcările inimii tale și doboară patimile care apar, mai ales, mândria, mânia, iuțimea, judecarea și osândirea aproapelui. De ce plângem morții altora când mortul nostru zace înaintea noastră – sufletul nostru cel omorât cu păcatele? Nu-i dați voie inimii să se lege de bunurile stricăcioase ale lumii acesteia. Alungați din ea orice atracție, deoarece numai într-o inimă liberă, eliberată de toate patimile, Își poate face Domnul locaș.
Curăția inimii se dobândește prin păzirea poruncilor lui Dumnezeu, fără de care viața duhovnicească, în general, este cu neputință. Sunt necesare lupta cu patimile și curățirea inimii de patimi. Ca temelie neclintită trebuie să avem smerenia.
Străduiți-vă să vă curățiți cu atenție inimile voastre de tot ceea ce este neplăcut lui Dumnezeu, prin spovedanie sinceră, prin Rugăciunea lui Iisus și împlinirea dumnezeieștilor porunci.
(Ne vorbesc Stareții de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, 2007, pp. 189-190)
De la melancolie, la pocăință – drumul vindecării
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro