Să nu ţii răutate împotriva nimănui în inima ta, altminteri, rugăciunea ta nu se va înălţa la Dumnezeu curată. „Să nu apună soarele peste mânia voastră” (Efeseni 4, 26). Fii blândă, răbdătoare, plecată şi simplă cu inima ca un copil, că Domnul spune: „De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra întru împărăţia Cerurilor” (Matei 18, 3).

Nu te întrista dacă vei păţi vreun necaz din pricina neajunsurilor sau a defăimărilor: „întristarea lumii moarte lucrează” (II Corinteni 7, 10). Numai pentru păcatele tale să te întristezi, iar pentru altceva să nu te întristezi nicicum, că toate sunt nimic. Nu înălţa glasul tău mâniindu-te asupra cuiva, „că slugii lui Dumnezeu nu i se cade să se sfădească” (II Timotei 2, 24). Să nu iasă jurământ din gura ta, nici ocară, nici grăire de rău, că gura ta este sfinţită prin cântări duhovniceşti şi prin slavoslovirea lui Dumnezeu.

(Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumenița, 2010, pp. 133-134)