O „mică Bucovină“, cu oameni harnici şi iubitori de credinţă şi tradiţie
Comuna Mănăstirea Caşin se află în judeţul Bacău, la o distanţă de 12 km de Oneşti. Locuitorii de pe Valea Caşinului sunt oameni darnici, harnici şi iubitori de credinţă ortodoxă. Tradiţiile, viaţa lor, simplitatea, smerenia, evlavia, cultul deosebit pentru morţii lor, toate acestea fac din Mănăstirea Caşin o mică Bucovină.
„Suntem pe locul unde s-a cules Mioriţa. Aici e interferenţa cu Ţara Vrancei şi cu Ţara Covasnei sau Ţara Ungureană. Aşa spune Mioriţa: «Iar cel ungurean şi cu cel vrâncean...». Suntem pe plaiuri mioritice“, îşi începe povestea parohiei pr. Ioan Bârgăoanu, paroh la Mănăstirea Caşin. Mănăstirenii îşi îmbracă, deopotrivă, tristeţile şi bucuriile în tradiţiile frumoase ale locului. Astfel, cel mai vârstnic decedat este înmormântat în costum naţional, iar femeile poartă la nuntă straie populare.
Istoria hramului principal
Complexul parohial din partea de vest a comunei Mănăstirea Caşin începe să fiinţeze din anul 2000, când ia naştere paraclisul, închinat Sfântului Arhidiacon Ştefan şi Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina. „Paraclisul este situat lângă biserica mare, de fapt aceasta şi înseamnă cuvântul paraclis, lângă biserică, şi împlineşte cuvântul Sfântului Grigorie Sinaitul, care spune că o virtute mai mică naşte una mai mare. Aşa a fost şi la noi: a luat naştere întâi paraclisul, apoi biserica mare, cu hramurile «Sfântul Simeon Noul Teolog» şi «Buna Vestire»“, spune părintele paroh. O altă componentă a complexului parohiei este aşezământul social- filantropic şi cultural, ocrotit de Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Antipa de la Calapodeşti şi Sfinţii Moldovei.
Istoria hramului celei de a doua biserici a comunei Mănăstirea Caşin, singura din România patronată spiritual de marele teolog şi mistic răsăritean, Sfântul Simeon Noul Teolog, este cunoscută cititorilor ziarului nostru. Părintele Ioan Bârgăoanu o spune de fiecare dată când i se oferă prilejul, pentru că evlavia dânsului faţă de acest sfânt este una deosebită. A început să citească câte ceva despre teologul răsăritean prin anul 1992, în timpul studiilor seminariale. Cel care i-a cultivat însă şi mai mult dragostea faţă de Sfântul Simeon Noul Teolog, făcându-i cunoscute gândirea şi opera, a fost Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în vremea când era Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. A urmat lucrarea de licenţă, cu titlul: „Duhul Sfânt în viaţa creştinului, după Sfântul Simeon Noul Teolog“. Îndemnul Preafericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, cel care a îndrumat teza de licenţă a candidatului Ioan Bârgăoanu, a fost că, de va ajunge preot, să ridice o biserică în cinstea Sfântului Simeon Noul Teolog. Aceasta era şi dorinţa tânărului absolvent.
Complexul parohial s-a ridicat cu sprijinul firmei „Diana Forest“, care a dăruit parohiei toate clădirile Întreprinderii Forestiere din zonă. „Noi am dărâmat clădirile, iar cărămizile din ciment le-am cărat împreună, de la 8 km, din pădure. Vreau să vă spun că în lunile martie-aprilie (2001) era un entuziasm deosebit. Chemam zece căruţe şi veneau cincizeci. Un fenomen cu totul special, pe care eu acum încep să-l desluşesc. Aşa am început să construim totul“, mărturiseşte pr. Bârgăoanu.
În prezent, la biserica parohiei, construită în stil ştefanian, se lucrează la finisajele exterioare. Interiorul este pictat, cu excepţia cafasului şi a pridvorului.
„Preotul trebuie să le asculte problemele oamenilor cu smerenie, dragoste şi iertare“
Lipsa locurilor de muncă creează probleme şi la Mănăstirea Caşin. Dar păstorul sufletesc trebuie să fie tot timpul între enoriaşi, să-i asculte, să-i mângâie, să-i sfătuiască, să se roage pentru ei. „Oamenii trebuie ascultaţi. Preotul trebuie să le asculte problemele oamenilor, cu smerenie, dragoste şi iertare. Aşa fuge ispita“, e convins pr. Bârgăoanu. „Sunt oameni cuminţi, cu frica lui Dumnezeu, dar puţin tulburaţi de vremurile pe care le trăim“, completează părintele paroh.
O pastoraţie deosebită o oferă parohia copiilor rămaşi singuri, după ce părinţii lor au ales să muncească în altă ţară. „Avem copii orfani, cu părinţi în viaţă. Pe aceştia încercăm să îi apropiem de biserică, prin bunicii lor. Ei au tot ce le trebuie. Le lipseşte însă mângâierea de mamă şi de tată, care nu poate fi compensată cu nimic“, mai spune pr. Ioan Bârgăoanu. Parohia are şi câteva familii cu peste zece copii, care sunt în atenţia bisericii. Astfel, în fiecare sâmbătă, copiii care provin din astfel de familii primesc pachete cu alimente sau rechizite şi, atunci când sunt posibilităţi, şi câte o masă caldă. Aceste activităţi se organizează în aşezământul social-filantropic.
Parohia se ocupă şi de propria revistă, „Cuvânt pentru suflet“, care apare în fiecare duminică şi cuprinde pericopa evanghelică, poveţe duhovniceşti, poezii creştine ş.a.
Cenaclu cu recital de poezie, pe 12 martie
Anul acesta, pe 12 martie, de ziua Sfântului Simeon Noul Teolog, parohia organizează un cenaclu dedicat Sfinţilor Ioan Evanghelistul sau Teologul, Grigorie Teologul şi Simeon Noul Teolog. Întâlnirea cultural-religioasă, care va fi precedată de slujba Sfintei Liturghii, va cuprinde recital de poezie şi rugăciune creştină şi discuţii privind opera de traducere realizată de pr. Dumitru Stăniloae. Sunt invitaţi PS Ioachim Băcăuanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, conf. univ. dr. Dan Mihai Chiţoiu de la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi lect. dr. Sabin Preda de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. În cadrul acestui cenaclu, elevii Şcolii „Ghiţă Mocanu“ din Oneşti, împreună cu cei de la şcoala din Mănăstirea Caşin, vor recita din „Imnele iubirii dumnezeieşti“, în traducerea pr. Dumitru Stăniloae, precum şi din imnele traduse de Zorica Laţcu Teodosia şi din alţi scriitori de poezie creştină.
„Copiii noştri nu mai cunosc poezie. Iată ce spune pr. Dumitru Stăniloae în Mica Dogmatică vorbită: „Dumnezeu este atât de mare, că singură poezia poate încerca să-L exprime. Nu avem limbaj pentru măreţia lui Dumnezeu. Bogăţia poeziei, mai completă decât limbajul logic, distinctiv, limitativ, a fost dintotdeauna folosită pentru a-L exprima pe Dumnezeu (...) Nu ne putem lipsi de acest limbaj în Teologie“, precizează pr. Ioan Bârgăoanu, vorbind despre motivele organizării unui astfel de eveniment pentru promovarea imnografiei şi poeziei creştine.
Văratecul, văzut prin ochii personalităților care i-au trecut pragul
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro