Zilele acestea am primit în dar o revistă cu adevărat de excepție: „Academia Munților. Revista Mănăstirii Oașa” (Nr. 1/ 2023, 197 pagini). Proiectul revistei este coordonat de Ieromonahul Pantelimon Șușnea, textele au fost selectate, prelucrate și corectate de Prof. Carmen Mihaela Jinariu, fotografiile – cu adevărat dintr-o altă lume – au fost realizate de Părintele Pantelimon Șușnea, de monahul Varvar (care a realizat întreaga grafică a revistei) și fratele Nicolae, precum și de o parte din „oaspeții” frumuseții de la Oașa: Horia Preja, Ilarion Moga, Marius Achirei, Steliana Blaga, Gabriel Amza & Daria Drăgușin, Rareș Taciu, Iulian Ignat. Icoanele surprinse în paginile Revistei „Academia Munților” sunt parte a frescelor paraclisului de la Găbud, locul din câmpie al rugului din Munți.

Revista începe cu o istorie-metaforă a întemeierii Mănăstirii Oașa (Aici te întemeiezi pe rădăcini, pp. 6-9) și o frumoasă evocare a Părintelui Teofil, Izvorul nesecat (pp. 12- 19) realizată de Părintele Iustin Miron, fiul duhovnicesc al Bătrânului de foc al Oașei. Urmează patru predici din cele peste 200 rostite anual de Părinții Oașei – Începutul propovăduirii Domnului (Protos. Silvan Cablea), Pilda conflictului între generații sau Pilda Fiului Risipitor (Ierom. Pantelimon Șușnea), Evocarea Părintelui Arsenie Boca (Ierom. Mihail Lupescu) și Predica de pe Munte. Iubirea vrăjmașilor (Arhim. Iustin Miron) (pp. 21- 43). Un alt „etaj de lectură” îl propun editorii prin rubrica Credință și cultură – un fragment din traducerea din greaca veche a lucrării Fericitului Theodoret de Cyr, realizată de Părintele Mihail Lupașcu, precum și o tâlcuire a Mioriței – exclusa noastră din manualele de Limba Română (întâi Miorița, acum Baltagul...) – în cheia spiritualității creștine (preluare, a unui text din volumul Miorița, Editura Albatros, 1972) (pp. 48-65). Dacă efortul de traducere face parte din școala de traduceri a Oașei, minunat începută de Avva Ieronim (Profesorul Ion Pătrulescu), continuată de Părinții Marcel Hancheș și Thomas Steingasser cu remarcabile contribuții la traducerea în română a unor texte din Sfinții Părinți (cel din urmă, azi monahul Pavel, oferind texte din Sfântul Columban, Sfântul Leon cel Mare și Sfântul Beda Venerabilul, precum și frumoasa traducere din Cuviosul Acachie Savaitul, Comentariu la Canonul Mare), textul al doilea deschide, oarecum, aula unei Academii de Literatură română pe înțelesul sufletului. În rubrica Treptele Devenirii (pp. 66-83) – Anca Elena Zamfirescu propune un reportaj sufletesc despre Taberele de la Oașa pentru 2021, text asezonat cu declarații și fotografii ale participanților plini de bucuria împreună-trăirii în cadrul aceleiași Familii duhovnicești.

Una dintre cele mai importante rubrici este cea referitoare la Prima ediție a Școlii de limbă Elină, care s-a desfășurat în perioada 29 octombrie-7 noiembrie 2021 (pp. 84-85) care sesizează lumii teologice o construcție unică – învățarea limbii eline de tineri cu dascăli tineri. Eusebiu Burcaș propune câteva pagini despre taberele Claro. Drumul de la grija lumii spre duhovnicie – Taberele de antreprenori ortodocși de la Oașa (p. 86- 87), Rareș Taciu propune un fotoreportaj Tabăra Corturilor (29 iulie-1 august 2021) (pp. 88-93). Un material cu adevărat academic este propus prin publicarea conferinței Dlui. Conf. Univ. Dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, Repere ale Educației în lumea de azi (pp. 94-113) care se continuă fericit în Dialoguri la Țintă dedicată perioadei tinereții realizată cu ajutorul IPS Serafim, Arhim. Iustin Miron, Ierom. Pantelimon Șușnea, Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Vlad, Conf. Univ. Dr. Sebastian Moldovan, Pr. Prof. Ștefan Iloaie, Ierom. Gheorghe Sas, Pr. Alexandru Barna, Ierom. Gavriil Vulcu și Diana Gadola (pp. 115- 127). Glasul copiilor se lasă auzit în rubrica Tinerețea Duhului în care se strecoară textele Ancăi Elena Zamfirescu – Care e faza cu Oașa? (p. 131-134) și Anei Plian – Ne-am întors Acasă (pp. 136- 137), ca și al Paraschevei Căpățână – Mamă, plec în munți! (pp. 138- 139), ultimele două texte preluate din evz.ro.

Rubrica Oașa sub lupă propune o analiză a modului în care este văzut „fenomenul Oașa” de către cei care au trecut pragul familiei-metaforă a Oașei. Sunt prezentate părerile IPS Serafim (Oașa – sufletul tinerilor, pp. 142- 143), Dan Andronic, (Oașa – Un loc în care înveți să iubești!, pp. 144- 145) precum și textele Oașa porțile Raiului (tradus de Sora Cristina Butnariu, pp. 146- 151), un scurt istoric al Oașei – De demult (pp. 152- 159, cuprinzând și un interviu al Părintelui Sabin Vodă) precum și un articol, Piatra de temelie – 2011 (semnat Ana Pilan, pp. 160- 167, însoțit de chipurile oamenilor-lumină din Mănăstire). În rubrica Reportaj avem la îndemână un „bi-interviu” Părintele Iustin și Părintele Pantelimon căutând cele mai bune răspunsuri cuprinse sub titlul Crâmpeie din viața mănăstirii Oașa (pp. 170- 181). O pagină emoționantă este prezentarea călugărilor din 2021 (monahii Varvar, Rafail și Anatolie), precum și prezentarea unui pelerinaj al obștei peste culmile de lumină și piatră ale Făgărașului. Un ultim „capitol” ne destăinuie rucodelile Părinților Oașei (tămâie, pielărie și atelierul de icoane), făptuirile de taină ale minților și mâinilor Părinților și fraților din Munți.

Iertată îmi fie prea lunga prezentare. Dar am simțit nevoia de a vă aduce duh de primăvară în bucuria înțelegerii Ortodoxiei cu tinerii!

Sursa: tribuna.ro