"Ochii Domnului asupra celor drepţi şi urechile lui la rugăciunile lor”. După cum sfinţii sunt trupul lui Hristos şi mădulare în parte, căci Dumnezeu a aşezat în Biserică pe unii ochi, pe alţii limbi, pe alţii picioare şi pe alţii mâini, tot asemenea şi puterile cele sfinte şi duhovniceşti şi care se găsesc în ceruri, unele se numesc ochi, pentru faptul că lor li s-a încredinţat supravegherea noastră, iar altele urechi, pentru faptul că ele primesc rugăciunile noastre. În versetul de mai sus psalmistul a numit ochi şi urechi partea aceea care ne supraveghează şi puterea aceea care primeşte rugăciunile noastre.

(Sfântul Vasile cel Mare, Comentar la Psalmi, Editura Librăriei Teologice, p. 139)