Dacă cineva, nădăjduind în raţiunea sa, crede că nu are nevoie de îndrumător, un asemenea om în curând va rătăci de la calea cea dreaptă. De aceea şi trebuie cu lacrimi să-L rugăm pe Domnul Dumnezeu să ne dăruiască un îndrumător sau o îndrumătoare bună, căci în funcţie de gravitatea bolilor este necesar un doctor sau o doctoriţă pricepută. De aceea şi trebuie ca bolnavul să caute, nu atât un spital bun şi liniştit, cât un doctor iscusit.

Părinţii sunt părinţi nu numai atunci când îi răsfaţă şi îi alintă pe copiii lor, ci se numesc părinţi şi atunci când îi mustră şi îi pedepsesc pe fiii lor.

La fel ca medicii specialişti sunt şi doctorii duhovniceşti - nu lucrează toţi la fel. Unii îi îngăduie bolnavului de toate - şi să bea, şi să mănânce -, iar alţii îi prescriu un regim sever. Aşa şi duhovnicii: unii îţi iartă şi îţi dezleagă toate păcatele, iar alţii te canonesc şi te leagă, dar ţelul tuturor este unul singur: să te vindece.

(Ne vorbesc Stareții de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, 2007, p. 53)