duhovnic

Trei legi fundamentale ale Tainei Spoveda­niei

Când legea este încălcată, se întâmplă multe tulburări, dar și numeroase împotriviri ale multor persoane împotriva duhovnicului.

Părintele Cleopa, monahul coborât din icoană

Cu gândul plin de recunoștință și evlavie la cel care ne dorea să „ne mănânce” Raiul simt că, de acolo, din Împărăția Cerurilor, unde nădăjduia ca toți să ajungem, mijlocește la Hristos pentru noi toți, alături de sfinți și de îngeri. Poate că nu peste mult timp, 2 decembrie va deveni ziua proslăvirii sale când, cu toată evsevia, ne vom pleca genunchii în fața icoanei Cuviosului Cleopa de la Sihăstria, rugându-l stăruitor să mijlocească înaintea Preasfintei Treimi pentru frații de un sânge și o credință cu el.

În Ortodoxie nu există drum închis

Nu există drum închis deoarece există duhovnicul, care are harul de a ierta. Pentru ca sufletul să se pocăiască, trebuie să se trezească. Acolo, în cadrul acestei treziri, are loc miracolul pocăinței. Pocăința se realizează prin harul divin. Trebuie doar ca noi să facem o mișcare înspre Dumnezeu și de aici încolo vine harul. Să vă mărturisiți des, să vă împărtășiți și să-i iubiți pe oameni.

22 de ani fără Părintele Cleopa

Se împlinesc astăzi, 2 decembrie, 22 de ani de când Părintele Cleopa s-a mutat de pe băncuța din cerdacul chiliei, în „grădina cu sfinţi” – cimitirul Mănăstirii Sihăstria.

Protosinghelul Vichentie Mălău – duhovnicul ce câştiga sufletele tuturor

Spunea maica Laurenţia despre acest mare duhovnic că el, cu mult meşteşug, reuşea să tragă la spovedanie pe maicile care se temeau de canon aspru. Cum vedea vreuna descurajată, chema la sine o soră şi-i zicea: „Ia, mata, untdelemnul şi făina aceasta şi le du la maica cutare, din partea mea, că este lipsită”. „Pentru ce faci aceasta, părinte Vichentie – întreba maica Laurenţia – doar are cu ce trăi?” „Ca să-i ridic moralul şi să-i dau îndrăzneală duhovnicească.” 

Sfânta Împărtăşanie este foc ce arde pe cei nevrednici! (Protosinghelul Vichentie Mălău)

Astăzi mulţi caută duhovnici dintre cei mai lesne iertători şi încă îi roagă să nu le dea canon mult. Ba încă ar mai cere graţiere definitiv. Unii nu uită să ceară imediat şi voie de împărtăşanie, indiferent de greutatea păcatelor. Aceasta, ca să-i creadă lumea vrednici. O, ce nebunie fără leac! 

Părintele Arsenie de la Pângărați: „Fără temelia Hristos, nu ţine o familie”

Dumnezeu a unit o femeie şi un bărbat ca să se ajute unul pe altul spre urmarea lui Hristos. Să se completeze, să se înţeleagă unul pe altul. Doar când bărbatul o să-și vadă femeia cu ochii lui Hristos, atunci va şti s-o respecte. Iar când femeia își va privi bărbatul ca un cap al familiei, dacă are şi el cap pe Hristos, bineînţeles, alta va fi relaţia. 

Copilul și alegerea duhovniculului. E decizia părinților sau a copilului?

Dobândirea unui părinte duhovnicesc este un proces foarte delicat şi intim, în care nu trebuie să ne amestecăm. Astfel, îl veţi ajuta mai mult pe copil.

Duhovnicul este omul prin care lucrează Duhul lui Dumnezeu

Duhovnicul este omul Duhului, persoana prin care lucrează Duhul lui Dumnezeu, însă lucrează asupra celorlalți atâta vreme cât mai întâi este viu și lucrător în viața lui. El devine om duhovnicesc printr-o muncă asiduă, prin efort continuu și prin modelarea propriei persoane în lumina poruncilor lui Dumnezeu, care sunt sfinte și sfințitoare.

Protosinghelul Vichentie Mălău, duhovnicul intrat în mănăstire la vârsta de 7 ani

În anul 1894, când avea numai 7 ani, părinţii săi au intrat în viaţa monahală, împreună cu cei trei copii. Tatăl cu fiul Vasile s-au dus la Mănăstirea Secu, iar mama cu două fete s-au dus la Mănăstirea Văratec. În anul 1895, tatăl cu feciorul pleacă la Sfântul Munte. Acolo, în şcoala monahismului ortodox, au petrecut în aspră nevoinţă unsprezece ani, formându-se duhovniceşte lângă cei mai buni călugări athoniţi.

Pagini