O veritabilă istorie contemporană a monahismului românesc, lucrarea prezintă importante momente din istoria Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a veacului trecut, precum și zbaterile obștii jertfitoare de la Schitul Prodromu din ultimii 30 de ani pentru restaurarea așezământului.

Volumul beneficiază de un scurt cuvânt înainte semnat de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, intitulat Doi părinți de pe Taborul Monahismului Românesc.

Prima parte a cărții este dedicată părintelui Arsenie Papacioc, cel căruia părintele Iustinian i-a fost fiu duhovnicesc vreme de 55 de ani. Deoarece despre părintele Arsenie s-a scris și s-a vorbit mult, autorul a așternut în scris doar ce a învățat și a cunoscut personal din viața marelui duhovnic, conturând mai ales portretul de om al rugăciunii și al jertfei.

Este de-a dreptul incredibil ce eforturi a făcut Securitatea pentru a urmări un om, pe care s-a văzut nevoită, în cele din urmă, să-l declare inofensiv. Un moment interesant s-a petrecut la începutul anilor ’70 la Mănăstirea Căldărușani, când Securitatea și-a trimis oamenii deghizați în electricieni care să schimbe instalația electrică din așezământ, dar cu misiunea ascunsă de a monta microfoane în chilia părintelui Arsenie. După anii grei de închisoare, părintele Arsenie căpătase o anumită maturitate duhovnicească prin care rămânea neclintit în fața valurilor tulburi provocate de securiștii atei prin numeroasele mutări forțate de la o mănăstire la alta.

A doua parte a cărții, mult mai densă și mai extinsă, este dedicată părintelui Petroniu Tănase, cel alături de care părintele Iustinian a viețuit mai bine de 38 de ani, dintre care aproape 30 la Prodromu. Cunoscând toate eforturile depuse de părintele Petroniu pentru revigorarea vieții duhovnicești și restaurarea schitului, autorul a socotit de cuviință să aștearnă în scris râvna și strădaniile acestui tainic părinte.

Ca unul care am primit binecuvântare și cuvânt duhovnicesc de la părintele Petroniu atunci când am ajuns la Prodromu, prin intermediul mărturiilor personale ale părintelui Iustinian, am putut descoperi profunzimea teologică și marea smerenie a avvei Petroniu. Un moment relevant este atunci când, în fața membrilor consiliului schitului, starețul și-a cerut iertare părintelui Iustinian pentru un oarecare cuvânt spus în grabă.

La mărturiile despre viața părintelui Petroniu se adaugă un mic pateric prodromit ce cuprinde prețioase informații despre viețuitorii Schitului Prodromu, din perioada 1981-2013. Am regăsit aici acel Athos care m-a cucerit definitiv chiar de la primul pelerinaj din vara anului 2006.

Pentru cititori, volumul acesta poate fi o încredințare despre cât de minunat poate lucra Dumnezeu în viața fiecăruia dintre noi, dacă ne lăsăm purtați de Domnul pe valurile vieții, neîmpotrivindu-ne încercărilor.

Cartea poate fi comandată de aici: edituradoxologia.ro