Pariul în sine nu este păcat, dacă nu implică o raportare greşită la realitate sau o înşelăciune. Este însă o cale spre păcat atunci când oamenii - siguri că au dreptate sau potul cel mare - îşi pierd viaţa, averea chiar şi nemurirea pentru un pariu. De fapt nu eşti niciodată sigur într-un pariu. Astfel, rişti să pierzi. De aceea Sfinţii Părinţi ne recomandă să ne ferim de jocurile de noroc şi de pariuri, care încep inofensiv, ca jocuri, şi continuă cu o forţă tot mai mare până distrug şi devastează sufletul, care devine rob propriilor năluciri. Vă recomandăm să evitaţi astfel de distracţii. Mai bine o carte bună, o excursie la munte, o plimbare, o muzică frumoasă, astea vă destind şi vă oferă frumuseţe şi linişte. Pariurile sportive, deşi sunt reglementate legal, deci sunt ferite de excese, sunt totuşi portiţa spre o lume a câştigului nemuncit şi a speranţei în el. Pr. I. Istrati