Doamne ajută!

Există o legătură între zilele din săptămână și unele acatiste pe care Biserica le recomandă a fi citite în aceste zile, însă nu putem vorbi de un tipar impus. Canonul de rugăciune personal e un canon asumat liber și cu binecuvântarea duhovnicului. Prin urmare, vă recomand ca atunci când doriți să modificați ceva din acest canon de rugăciune (să introduceți sau să scoateți anumite rugăciuni/ acatiste/ paraclise etc.) să vă sfătuiți cu duhovnicul. Cunoscându-vă sufletul, el vă va învăța cel mai bine ce, cum și cât să vă rugați. 

Personal, gândesc că cel mai potrivit ar fi ca acest acatist să se citească în zilele de pomenire a celor adormți (sâmbetele și „moșii” de peste an). Nu cred că este neapărat geșit să citiți acest acatist în fiecare zi, dar cred că ați putea să aveți o rânduială de rugăciune care să țină cont și de acatistele fiecărei zile. 

Sfătuți-vă cu duhovnicul!

Vă doresc rugăciuni pline de har!

pr. Andrei

Toate rugăciunile, ca denumire cuprinzătoare, se pot face după cum ai chemare, adică sentimentul se te îndeamnă să te rogi, acesta însemnând dragoste, condiție esențială în rugăciune, când vine și lacrima ce sfințește, ca un botez, pe cel ce se roagă și pe cei pentru care se roagă, vii sau plecați din viața pământeană, cei ce sunt mai vii decât noi. Este o jertfă binefăcătoare pe care îngerii o ridică la ceruri. Cu toată smerenia și venerația pentru rugăciune ca vorbire cu Dumnezeu, Cel ce ne iubește nemărginit și ne dă binecuvântarea Sa de Părinte.