Praznicul Cincizecimii, la Mănăstirea Dobrovăț

Arhiepiscopia Iaşilor

Praznicul Cincizecimii, la Mănăstirea Dobrovăț

În duminica a VIII-a după Paști, de marele praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, numit și Cincizecimea sau Rusaliile, ultima ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și-a serbat hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Potrivit rânduielilor liturgice, după Sfânta Liturghie s-a săvârșit slujba Vecerniei plecării genunchilor și s-au citit cele șapte rugăciuni speciale, care amintesc de cele șapte daruri ale Duhului Sfânt.

De marea sărbătoare a Pogorârii Duhului Sfânt, obștea monahală a Mănăstirii Dobrovăț l-a avut în mijlocul său pe Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul care, cu prilejul hramului sfântului așezământ, a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba Vecerniei plecării genunchilor în cadrul căreia se binecuvântează ramurile de tei. 

După citirea textului evanghelic, Preasfințitul Nichifor a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat importanța sărbătorii de azi:

Domnul Își schimbă de multe ori cuvântul și îl îmbogățește după cum omul îl poate primi, mai mult sau mai puțin. Numai cel care rămâne statornic în Dumnezeu poate înțelege cu adevărat cuvântul lui Dumnezeu și îl poate împlini. De aceea, vedem că Apostolii după ce s-au umplut cu putere de sus, limbile de foc vădind prezența Duhului Sfânt, nu au mai fost la fel. Au înțeles ceea ce Domnul le-a dat bogat să înțeleagă, că Răstignirea nu fusese un semn al neputinței, un semn al înfrângerii, ci un semn al unei smerenii de neînțeles a lui Dumnezeu, care a primit batjocură și răstignire, nu din neputință, nu din slăbiciune omenească, ci ca să poarte asupra-Și în Trupul Lui toată neputința și frica noastră și să le biruiască prin Înviere. Înțelegând acestea, întăriți fiind de Duhul Sfânt, Apostolii nu doar au prorocit, ci au devenit netemători și neschimbători. Duhul Sfânt este mângâiere sufletului, dar este și putere, puterea de a înțelege adevărul, puterea de a urma adevărul și de a mărturisi adevărul, puterea de a trăi voia lui Dumnezeu. 

După oficierea Liturghiei, credincioșii au luat parte la slujba Vecerniei plecării genunchilor, unde au fost citite cele șapte rugăciuni special rânduite, în amintirea darurilor Duhului Sfânt. La final, cei prezenți au primit ramuri de tei binecuvântate.

Scurt istoric

Biserica Mănăstirii Dobrovăț, printre cele mai vechi şi mai frumoase, a început să se construiască în 1503 şi s-a terminat la 1504, fiind ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Pisania domnească scrisă în slavonă pe lespede de piatră şi așezată în dreapta ușii de intrare spune: Bine cinstitorul Domn Io Ștefan voievod cu mila Lui Dumnezeu domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înălțat acest hram cu numele «Pogorârea Sfântului Duh» care a început a se zidi la anul 7011 (1503) luna lui april în 27 zile şi s-a săvârşit în anul 7012 (1504) al domniei lui, anul patruzeci şi șapte şi o lună din al optulea curgător.

Citește despre: