Acesta a apărut în ediţie bilingvă română-niponă, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Antonie, Episcop de Bălţi. Evenimentul a avut ca organizatori: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Centrul de Informare al României din Bălţi, Catedra de Ştiinţe Socio-umane şi Asistenţă Socială USARB şi Episcopia de Bălţi. După cum ne-a informat Biroul de Presă al Episcopiei de Bălţi, printre cei care s-au referit la volumul apărut la Editura Episcopiei de Bălţi în anul 2018 şi la personalitatea cuviosului Anatolie Tihai s-au numărat: Excelenţa Sa, Petrişor Ionel Dumitrescu, Consulul General al României la Bălţi, Vlad Cubreacov, responsabil de ediţie, conf. univ. dr. Lidia Pădureac, prim-prorectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pentru activitatea didactică, asist. univ. Olga Jacota-Dragan, şeful Catedrei de Ştiinţe Socio-umane şi Asistenţă Socială, şi PS Părinte Episcop Antonie. Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Lidia Pădureac.

Cuviosul Anatolie s-a născut la 23 noiembrie (după alte surse – la 30 august) 1838, în satul Tărăsăuţi din judeţul Hotin (Bucovina). A urmat cursurile şcolii primare în oraşul Bălţi, iar ulterior a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău şi Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Sfântul Ierarh Petru Movilă. A locuit în Muntele Athos patru ani, unde a fost tuns în monahism în 1865 în Mănăstirea Zografu. Acolo a învăţat limbile greacă şi bulgară, precum şi arta picturii bizantine. Este apoi trimis să-l ajute pe părintele Nicolae (Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin, devenind cel mai bun colaborator al sfântului) în lucrarea sa misionară din Japonia. Ieromonahul Anatolie a ajuns în Japonia în luna decembrie a anului 1871, în timp ce activităţile părintelui Nicolae erau încă concentrate în Hakodate. A fost paroh al Bisericii Ortodoxe şi superior al Centrului misionar din Hokodate (1872-1878), profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Japonia (Surugadai Kanda, Tokio), întemeietor al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1881), profesor şi director al Şcolii de catiheţi din Osaka (1882-1889). În 1880, părintele Anatolie a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La sfârşitul anilor 1880, sănătatea arhimandritului Anatolie a început să se înrăutăţească, iar în vara anului 1890 s-a întors în Rusia, unde a şi trecut la cele veşnice în ziua de 28 noiembrie 1893. Când cuviosul Anatolie a venit în Japonia, în această ţară erau doar 50 de creştini ortodocşi. Când a plecat din Japonia, acolo erau peste 20.000 de ortodocşi. Cuviosul Anatolie Tihai s-a remarcat şi ca poliglot, cunoscând, pe lângă limba română maternă, mai multe limbi străine: rusa, greaca, japoneza, bulgara, engleza şi slava bisericească, având noţiuni de franceză, germană şi chineză. A întreprins mai multe călătorii misionare în întreg cuprinsul Japoniei, lăsându-ne două jurnale misionare şi impresii despre o călătorie misionară în China (1888). Primul jurnal misionar al cuviosului Anatolie Tihai a apărut, în ediţie bilingvă română-niponă, la Editura Episcopiei de Bălţi, în anul 2018, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Antonie.