Prințul Sturdza a murit sâmbătă, 25 aprilie 2020, la Paris, la vîrsta de 85 de ani.

Mihai Dimitrie Sturdza s-a născut la București, în 1934, fiu al Prințului Dimitrie Sturdza și al Ilenei Manu. A urmat școala primară la Iași și liceul la București. În urma unei acuzații de nedenunțare a unui complot, sub regimul comunist, este arestat în 1952 și condamnat la doi ani de muncă silnică.

Supraviețuiește închisorilor comuniste și este eliberat în 1954. În ciuda regimului ostil, reuşește să se înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care o va absolvi în 1960.

În 1963 are șansa să părăsească țara și se stabilește în Franța, la Paris. Este diplomat al Institutului de Ştiinţe Politice din Paris, iar în perioada 1968-1985, a lucrat în cadrul Departamentului de Schimburi Culturale şi Ştiinţifice al Ministerului Afacerilor Externe din Franța.

În aceeași perioadă a fost interpret oficial pentru limba română pentru doi președinți ai Franței, generalul Charles de Gaulle şi Valery Giscard d'Estaing. Pe primul l-a însoțit în 1968 în vizita oficială în România.

În 1969 s-a căsătorit cu Isabelle Frotier de Bagneux, cu care a avut doi copii, prinții Dimitri și Adrian Wandrille.

Între 1986 - 1995 a fost redactor, pentru secțiunea politică, în cadrul Departamentului român al Postului de radio „Europa liberă” din Munchen.

A reușit să traverseze cu eleganță prin două secole, să vadă apusul unei lumi și instalarea comunismului în România, apoi căderea acestui regim și lumea care i-a urmat. Și-a dedicat viața studiului istoriei, în special genealogiei, istoriei familiilor importante din sud-estul Europei, statutului internațional al provinciilor române și relațiilor româno-ruse. Om de vastă cultură, studiile sale valoroase au fost publicate de edituri importante din Paris, Munchen, București și Iași.     

Prima sa opera majoră a fost „Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople”, publicată la Paris în 1983 și reeditată în 1999, care i-a adus Premiul Academiei Internaționale de Genealogie și Studii Heraldice. În 2016 a fost distins cu Premiul Academiei Române pentru lucrarea „Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică”, al cărei coordonator şi autor principal a fost.

Prințul Mihai Dimitrie Sturdza a fost capul familiei Sturdza și stră-stră-nepotul Prințului Mihail Sturdza, Domn al Moldovei între 1834 și 1849, fiind, în același timp, descendent al familiilor Sturdza și Manu.

Sâmbătă, după ce a trăit o viață dedicată istoriei, a devenit istorie. Conform voinței sale, va fi înmormântat la Iași.