Copiii se simt îngrijiți și iubiți când se împărtășesc de pacea prezenței celor mari, care îi iubesc suficient de mult pentru a stabili limite clare privind comportamentul lor.

Decât să le oferim copiilor noștri dragoste și limite, ar trebui să ne gândim la dragostea exprimată prin intermediul limitelor. Stabilirea unor limite adecvate le transmite copiilor noștri că îi iubim. Copiii nu ar trebui să fie lăsați nici de unii singuri, nici la cârmă. Ei evoluează cel mai bine când simt dragostea noastră ca fiind necondiționată, iar limitele noastre ca nefiind negociabile. Copiii înfloresc dacă simt legătura afectivă cu noi în timp ce descoperă pe neașteptate aceste limite și învață să trăiască respectându-le. Copiii se vor simți neiubiți de noi sau vor simți că dragostea noastră nu este necondiționată nu când nu stabilim limite pentru comportamentul lor, ci dacă le retragem dragostea reacționând impulsiv împotriva lor în momentul când stabilim limite.

Stabilim limite ca un răspuns adecvat la comportamentul copilului, nu ca o reacție impulsivă.

Limitele pe care le stabilim pentru copiii noștri trebuie să fie în cunoștință de cauză și modelate de Dumnezeu, de Biserica Lui și de limitele Lui. Când copiii sunt crescuți astfel, luând parte la viața Bisericii, ei ajung să înțeleagă relația noastră cu Dumnezeu. Nu am fost creați să fim nici singuri, nici la cârmă. Dumnezeu a creat universul și ne-a revelat cum să ne împlinim în această realitate. El ne știe adâncimile și este cât se poate de aproape de noi. El ne iubește cel mai mult (I Ioan 4, 19). El ni S-a dat nouă, ni L-a dat pe Fiul Sau, iar noi Îl iubim la rândul nostru alegând să ascultăm poruncile Lui și să trăim respectând limitele puse de El. Poruncile lui Dumnezeu sunt o expresie a dragostei pentru că El ne oferă calea către o veșnică relație de dragoste cu El și cu ceilalți. Noi credem că tot ce face Dumnezeu este o expresie a dragostei Lui, inclusiv poruncile Sale, pentru că El dragoste este (I loan 4, 8). Legile Lui nu sunt negociabile, dar noi putem să alegem dacă le urmăm sau nu. Dragostea Lui este necondiționată, indiferent ce alegere facem. Noi ne împlinim ca persoane când răspundem la iubirea Lui cu iubirea noastră prin faptul că urmăm îndreptările Lui.

Dacă îi ajutăm pe copiii noștri să se împlinească în limitele pe care noi le-am stabilit, aceasta îi învață cum să stabilească limite pentru propriul lor comportament și îi pregătește să trăiască în limitele lui Dumnezeu. Este important să înțelegem că limitele ferme exprimă iubirea și sunt o manifestare a iubirii pentru copiii noștri și îi pregătesc să evolueze cât mai bine în viață.

Limitele bine gândite sunt esențiale pentru o evoluție cât mai bună a copiilor.

Cu cât copiii noștri învață mai repede acest lucru și simt pacea, bucuria și dragostea fiind pe cale, cu atât vor fi mai fericiți. Avem înaintea noastră optsprezece ani de interacțiuni în fiecare zi pentru a-i ajuta să facă acest lucru. Putem stabili limite care să dea roade și să stăm aproape de copiii noștri în timpul cât învață să trăiască în limitele stabilite de noi.

(Philip Mamalakis, Principii ortodoxe de creștere a copiilor: educarea lor pentru Împărăția lui Dumnezeu, Editura Sophia, București, 2017, pp. 178-179)

Îți mai recomandăm și: Dăruiește respect, repere şi dragoste necondiţionată copilului – apoi, el va răspunde pe măsura așteptărilor

Disciplina constă în a răspunde cu răbdare şi fermitate de fiecare dată când copilul greşeşte

Arta de a pune limite copiilor noştri