Ritualurile
Gândul cere cuvânt, iar hotărârea – fapte: şi duhul credinţei cere ritual exterior, şi acest ritual a început să fie practicat încă din primele zile de după pogorârea Sfântului Duh, care a pus temelia Bisericii nou-testamentare.
La sinodul lor, Sfinţii Apostoli au desfiinţat toată rânduiala rituală a Vechiului Testament şi i-au eliberat pe creştini de jugul ce apăsase asupra părinţilor şi strămoşilor lor.
Pe această temă, unii „deştepţi” îşi pun întrebarea: „De ce avem ritualuri aşa de diverse şi complicate?” Şi neputând da răspuns la ea, ajung la concluzia îndrăzneaţă că este vorba de o întoarcere la iudaism.
Apostolii însă, când au pus această lege, aveau în vedere doar cultul vechi-testamentar, nu orice cult îndeobşte, şi când au scris epistola către Biserica din Antiohia n-au făcut altceva decât să menţioneze că nu pun asupra mădularelor acesteia jugul Legii, ce apăsa asupra iudeilor, şi nicidecum că interzic instituirea unor ritualuri potrivite cu duhul noii credinţe. Gândul cere cuvânt, iar hotărârea – fapte: şi duhul credinţei cere ritual exterior, şi acest ritual a început să fie practicat încă din primele zile de după pogorârea Sfântului Duh, care a pus temelia Bisericii nou-testamentare. În trăsăturile sale esenţiale, el a fost instituit chiar de către Apostoli: de la ei avem felul săvârşirii Tainelor, de la ei avem adunările de rugăciune şi rânduielile lor, de la ei avem ierarhia bisericească, de la ei avem porunca de a osebi locuri şi soroace pentru a aduce slujbă lui Dumnezeu, de la ei avem posturile şi rugăciunile de acasă, de la ei avem nevoinţele înfrânării în toate privinţele şi feluritele chipuri ale evlavioaselor obiceiuri creştineşti. […]
A lăsa tot ritualul exterior la bunul plac al mişcărilor duhului anumitor persoane sau fiecărui credincios este un lucru care cu greu poate fi considerat înţelept. Nu e mai bine oare să ne supunem rânduielii care există, rugându-ne Domnului să rânduiască totul în Biserica Sa aşa cum place sfintei Lui voi? Scopul ritualului bisericesc este zidirea duhului – şi câţi sfinţi nu s-au zidit în mijlocul frumoaselor noastre ritualuri! Aşadar, ritualurile nu ne abat de la scopul creştinismului, ci ne ajută să ajungem la el. Fii înţelept, şi totul va fi bine.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, vol. I, Editura Cartea Ortodoxă, 2007, pp. 66-68)
Să păstrăm evlavia în biserică pentru a nu-i întrista pe sfinții îngeri
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro