Rolul oxigenului în corpul uman
Organismul primeşte atâta cât are trebuinţă şi respinge ce poate, iar ceea ce nu poate mistui se depune pe oase şi pe muşchi.
„Creierul nostru consumă mult oxigen, aproximativ 80% din oxigenul pe care-l purtăm în noi, şi trebuie ca întregul organism să primească din acest oxigen al său. Dacă nu este îndeajuns oxigen, nu avem voinţă să muncim, nu avem prospeţime – nici fizică, nici psihică, şi atunci ne mirăm: ce se întâmplă cu noi? Iată, muncim şi respirăm cu numai o pătrime din plămâni, ceea ce este puţin – de aceea se recomandă şi bătrânilor şi tinerilor să alerge, căci atunci când alergi, vrei, nu vrei, trebuie să respiri adânc! De aceea, trebuie să ne exersăm permanent, ca toate încheieturile să se pună în mişcare, să nu ne înţepenim. Căci artroza începe din tinereţe, nu am ajuns încă la treizeci de ani şi ea deja a început! Tuturor ne place să mâncăm până ne săturăm şi asta e o mare problemă. Organismul primeşte atâta cât are trebuinţă şi respinge ce poate, iar ceea ce nu poate mistui se depune pe oase şi pe muşchi. Şi iată, artrita este mai primejdioasă decât reumatismul! Artrita poate paraliza întregul om.”
(Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, p. 93)