Rugăciunea este deschiderea buzelor pentru primirea bunătăţilor Domnului
Să nu ceri: „Dă-mi acum”, ci spune: „Fie voia Ta. Dacă mă vei ajuta, slavă Ţie, dacă nu, slavă Ţie“. Dăruieşte-I numai răbdare
Mulţumeşte-I lui Dumnezeu în primul rând pentru că, în nesfârşita Sa măreţie, îţi îngăduie ţie, care eşti nimic, să-ţi deschizi gura şi să vorbeşti cu El în rugăciune. Căci această aţintire şi chemare rugătoare spre Dumnezeu este condiţia primirii îndurărilor Lui, cu toate că Dumnezeu ştie şi fără aceasta ce îi trebuie fiecăruia.
Rugăciunea este deschiderea buzelor pentru primirea bunătăţilor Domnului, dar a acelor bunătăţi pe care El binevoieşte să le dăruiască, iar nu a celor pe care le vrei tu. Din acest motiv, nu tot ce cerem se împlineşte.
Să nu ceri: „Dă-mi acum”, ci spune: „Fie voia Ta. Dacă mă vei ajuta, slavă Ţie, dacă nu - slavă Ţie”. Dăruieşte-I numai răbdare.
Rugăciunea să-ţi fie ca întinderea mâinilor spre primirea darului, a acelui dar pe care Domnul va binevoi, atunci când va binevoi, să ţi-l dea.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Viața lăuntrică, Editura Sophia, în col. Părinți ruși, p. 152-153)
Maica Domnului – smerenia care a încăput dumnezeirea
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro