Rugăciunea lui Iisus are o însemnătate uriaşă în viaţa creştinului. Aceasta este cea mai scurtă cale spre dobândirea Împărăţiei Cerurilor, deşi nu este o cale uşoară şi, dacă pornim pe ea, trebuie să fim pregătiţi pentru necazuri. E adevărat, o mare însemnătate au şi celelalte rugăciuni. Omul, care săvârşeşte rugăciunea lui Iisus, ascultă în biserică şi celelalte rugăciuni şi cântări şi îşi face pravila obligatorie în chilie. Şi, cu toate acestea, numai rugăciunea lui Iisus îl duce pe om, mai repede decât celelalte, la starea de pocăinţă şi îi arată neputinţa lui, prin urmare, îl apropie mai repede de Dumnezeu. Omul începe să simtă că el este cel mai mare păcătos şi numai aceasta Îi trebuie lui Dumnezeu.

Vrăjmaşul se străduieşte prin toate mijloacele să îl îndepărteze pe creştin de această rugăciune; de ea se teme el mai mult decât orice şi o urăşte. Într-adevăr, pe omul, care face întotdeauna această rugăciune, puterea lui Dumnezeu îl păzeşte nevătămat de cursele vrăjmaşului.

(Starețul Varsanufie de la Optina, Moștenire duhovnicească, traducere de Cristea Florentina, Editura Bunavestire, Galați, 2002, p. 320)