Să ne folosim cu înțelepciune de cuvinte – ceea ce le spunem copiilor noștri în toiul luptelor rămâne întipărit în inima lor toată viața

Creşterea copiilor

Să ne folosim cu înțelepciune de cuvinte – ceea ce le spunem copiilor noștri în toiul luptelor rămâne întipărit în inima lor toată viața

Putem alege ce mesaje vrem să poarte cu ei copiii noştri de-a lungul vieţii lor. Alegeţi cu înţelepciune. Este o manifestare a dragostei faţă de copiii noştri să întipărim în sufletele lor cuvinte de duh, purtătoare ale adevărului revelat de Evanghelie. Întipăriţi valorile și virtuţile împărăţiei lui Dumnezeu în inimile copiilor voştri.

Reflectaţi asupra a ceea ce spuneţi atunci când reacţionaţi impulsiv la comportamentul nedorit al copiilor. Cei mai mulţi dintre noi ajung să spună exact aceleaşi lucruri pe care ni le spuneau şi părinţii noştri, indiferent cât de îndârjiţi eram când am jurat că noi nu vom face lucrul acesta niciodată. Este ceva instinctiv. Cuvintele părinţilor noştri ne rămân întipărite în suflet, iar ceea ce noi le vom spune copiilor noştri în aceste momente rămâne gravat în sufletele lor.

Putem alege ce mesaje vrem să poarte cu ei copiii noştri de-a lungul vieţii lor. Alegeţi cu înţelepciune. Este o manifestare a dragostei faţă de copiii noştri să întipărim în sufletele lor cuvinte de duh, purtătoare ale adevărului revelat de Evanghelie.

Atenţie să nu faceţi etichetări negative ale copiilor voştri:

- Pentru că eşti leneş!

- Eşti egoist!

- Eşti răutăcios!

- Nu mă asculţi niciodată!

- Păi chiar sunt leneşi! mi-a replicat un tătic la o consultaţie pentru părinţi.

- Puştiul meu se joacă jocuri video şi când îi spun să-şi facă tema sau să-şi facă ordine în camera, abia se mai mişcă, îşi susţinu el interpretarea negativă şi felul cum îşi judeca fiul.

- Copilul meu se poartă uneori atât de egoist!

- Copilul meu face crize când vede un alt copil jucându-se cu jucăria lui.

- Copilul meu nu mă ascultă.

- Nu din cauza lenei nu-şi strâng copiii mei jucăriile când au terminat cu joaca?

- Fata mea e atât de încăpăţânată, că nu-şi strânge jucăriile decât când vrea ca. Nu pot s-o fac să şi le strângă decât când vrea ea.

Toate acestea sunt critici obişnuite pe care le primesc de la părinţi cu privire la copiilor lor. Dacă le spunem aceste lucruri copiilor noştri, sunt mesaje pe care le vor purta cu ei toată viaţa.

- Îi zic de o sută de ori să-şi nu-şi lase bicicleta în drum şi să-şi scoată echipamentul după orele de fotbal. El vine şi stă aşa prin casă! mi se plânse mama unui băiat de doisprezece ani.

- Este clar, îi zic eu, că a făcut alegerea de a nu vă asculta şi că nu vrea să se ridice de pe canapea. Apoi am adăugat:

- Sau el învaţă să asculte ce i se spune chiar şi când e sfârşit de oboseală? El nu este neascultător fiindcă e obosit, dar într-adevăr e mai greu să facem ce trebuie când suntem obosiţi. El are nevoie să înveţe să facă ce e bine, chiar şi atunci când e obosit.

Dacă ar fi fost vorba de învăţat matematică, profesoara nu i-ar fi spus acestui băiat că a ales greşit răspunsul Ia test. Îi lua pur şi simplu lucrarea, îi punea o notă şi îi spunea să se uite atent unde a greşit şi să mai încerce o dată să facă exerciţiul. Greşelile fac parte din procesul de învăţare – la şcoală, cel puţin. De ce nu şi acasă?

- Este greu să-ţi pui lucrurile în ordine când eşti obosit după fotbal, nu-i aşa? ar putea fi un prim răspuns adecvat.

În cazul în care copilul e extenuat, îmi propun să mă asigur că va merge la culcare mai devreme şi apoi îi voi spune ceva care să-i transmită că ştiu ce simte, îl las să aleagă şi menţin limitele prestabilite.

- Poţi să îţi pui lucrurile în ordine acum sau să te odihneşti zece minute şi după aceea te ocupi de ele.

Apoi, zece minute mai târziu, revii şi te asiguri că, înainte ca el să se apuce de altceva, îşi pune lucrurile în ordine. Nu uita că acest băiat va duce aceeaşi luptă în fiecare zi când vine de la fotbal. Fireşte că uneori ne ajutăm copiii, dar aveţi grijă să nu devină o obişnuinţă.

Dacă spunem:

- Nu vrei să mă asculţi. Sau:

- De ce-ţi pierzi vremea prin casă mereu? Sau:

- De ce eşti rău cu sora ta?

Aceste mesaje îşi vor săpa făgaşul în sufletele copiilor voştri. Nu ne dorim aşa ceva. Vrem ca în inimile lor să întipărim lucruri care să le fie folositoare toată viaţa.

- Ascultaţi-vă unul pe celălalt.

- Întâi facem ordine, apoi ne odihnim.

- Poartă-te frumos cu sora ta.

Întipăriţi valorile și virtuţile împărăţiei lui Dumnezeu în inimile copiilor voştri. 

(Philip Mamalakis, Principii ortodoxe de creștere a copiilor: educarea lor pentru Împărăția lui Dumnezeu, Editura Sophia, București, 2017, pp. 107-109)

Îți mai recomandăm și: Interpretările negative se răsfrâng asupra creşterii copiilor