Dacă dorești cu adevărat să parcurgi în chip virtuos drumul vieții acesteia, să nu ai alt scop decât acela de a afla pe Dumnezeu, oriunde ar binevoi El să ți Se arate. Iar atunci când te vei învrednici de aceasta, să curmi orice altă lucrare și să nu mergi mai departe în ea, să uiți toate celelalte și să te odihnești numai în Dumnezeul tău. Iar când Lui Îi va fi bineplăcut să Se retragă de la tine și să înceteze a-Și mai arăta apropierea Sa față de tine, atunci poți iarăși să te întorci la nevoințele tale duhovnicești obișnuite și să le continui, având în vedere același scop, adică să găsești prin ele, pe Cel iubit al tău, pentru ca, aflându-L, să procedezi tot așa precum am spus mai sus, adică să curmi lucrarea pe care o făceai, pentru a te odihni numai întru El.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Războiul nevăzut, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 272)