Aproximativ 500.000 de români suferă de Alzheimer

Aproximativ 500.000 de români sunt diagnosticaţi cu Alzheimer, la care incidenţa şi prevalenţa cresc puternic odată cu vârsta, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

"Boala Alzheimer este o formă comună de demenţă, reprezentând între 50% şi 70% din toate cazurile de demenţă. Alte tipuri de demenţă sunt demenţa vasculară, demenţa cu corpi Lewy, demenţele asociate cu boala Parkinson şi demenţele fronto-temporale", a mai spus preşedintele SSNN.

Potrivit medicului, debutul demenţei are loc în jurul vârstei de 70-80 de ani şi mai puţin la persoanele sub 40 de ani.

"Atât incidenţa, adică numărul de cazuri noi într-un interval de un an, raportat la o populaţie, cât şi prevalenţa, respectiv categoria de persoane la care se manifestă tulburarea, cresc puternic odată cu vârsta", a adăugat prof. dr. Mureşanu.

Acesta a precizat că metoda cea mai eficientă a prevenire a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. "Şi aici este vorba, în principal, despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri etc. Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic, pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice", a explicat el.

*****

Boala Alzheimer este o boală degenerativă ce afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligența, capacitatea de judecată, limbajul și comportamentul. Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mental sau demență la persoanele în vârstă.

Boala Alzheimer este o afecțiune mai gravă decât pierderea moderată a memoriei, care apare la persoanele în vârstă. Această boală se asociază și cu tulburări de comportament, de personalitate, pierderea abilității de a gândi corect și a abilității de a efectua activitățile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei, observă modificările la început, deși aceste modificări pot fi sesizate și de către bolnavi.

Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de "boală Alzheimer" a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.

Nu se cunoaște cu siguranță cauza care provoacă boala Alzheimer, dar ese posibil să existe mai multe cauze. Câteva din deteriorările produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmițători) în principal acetilcolina, ce permit neuronilor să funcționeze normal.
Nu se știe cu siguranță cauza acestor modificări, dar se fac cercetări pentru a se determina această cauză. Deși majoritatea pacienților cu boala Alzheimer nu au în istoricul familial această boală, riscul de a face această boală este mai mare în cazul persoanelor care au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.

Asociația pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informațiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburări de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobișnuite
- dezorientare temporo-spațială, uitarea adresei
- tulburări de judecată, ca îmbrăcarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectivă
- probleme cu gândirea abstractă, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte în locuri neobișnuite, de exemplu fierul de călcat în frigider sau ceasul în bolul de zahăr
- tulburări ale dispoziției, ca modificări rapide ale stării de spirit, de la calm la plâns și apoi la furie aparent fără motiv
- modificări ale personalității, de la confuzie, suspiciune, teama de dependență de un membru al familiei
- lipsa inițiativei manifestată prin somnolență continuă, vizionarea la televizor toata ziuă și refuzarea efectuării activităților zilnice obișnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt întotdeauna prezente:
- susținerea cu fermitate a unor credințe false, cum că cineva fură de la o persoană (deziluzii)
- senzații că aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinații)
- lipsa de interes pentru activitățile înconjurătoare sau separarea de prieteni și familie
- activități repetate fără un scop anume, ca închisul sau deschisul unei poșete, împachetatul și despachetatul hainelor, repetarea unor întrebări
- agresiune fizică sau verbală
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la acțiuni nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afectează capacitatea motorie fină (de exemplu abilitatea de a închide și a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simțul tactil.

Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței de tip Alzheimer. Se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariție a bolii sau să întârzie dezvoltarea ei.

  • Se pare că menținerea unei activități intelectuale continue ar diminua riscul de îmbolnăvire, dar nu există dovezi sigure în această privință. Totuși, anumite activități, precum cititul cu regularitate al unei cărți sau al ziarului și revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activități sociale sunt de recomandat persoanelor după ieșirea la pensie. Privirea îndelungată, pasivă, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotrivă efect dăunător.
  • Se recomandă suficientă mișcare, alimentație rațională cu o cantitate ridicată de legume și fructe bogate în vitamină C în combinație cu administrarea unor doze ridicate de vitamină E (cu efect antioxidant), grăsimi cu procentaj ridicat de acizi grași nesaturați, renunțare la fumat, consum de alimente bogate în Omega 3 (somon, avocado) etc.
  • Până acum, doar menținerea presiunii arteriale la o valoare normală demonstrează - în urma unor studii efectuate după criterii științifice stricte - o semnificativă scădere (până la 50%) a riscului de îmbolnăvire (studiul SYST-EUR).

De la același autor

Ultimele din categorie