Însă, legea lui Hristos și învățătura lăsată de El apostolilor nu este numai pentru monahi, ci și pentru mireni, căci după cum grăiește Sfântul Pavel: privegheați întru toată răbdarea, rugându-vă, și grija de trup să nu o faceți spre pofte! (Romani 13, 14); iar aceasta mărturisește că nu doar monahii trebuie să țină Scripturile și să petreacă în pace, întru viața pustnicească, ci și toți aceia care trăiesc în orașe și în sate alături de soțiile și copiii lor. Căci de ce s-ar cuveni mireanului să aibă ceva mai mult decât monahul, în afară doar de conviețuirea cu soția sa?

Căci întru aceasta (conviețuirea cu soția) abia el de are iertare; însă în rest – în orice altceva – nu, căci asemenea monahului, întru toate îi este poruncit să facă și el și în tot lucrul nu îi este îngăduit să încalce poruncile.

(Sfântul Iov de la Poceaev, Viața. Cuvinte de învățătură. Acatistul, Editura Cartea Ortodoxă & Sophia, București, 2008, p. 28)