Viaţa, gândirea şi sentimentele omului au aruncat o punte peste prăpastia care-l desparte pe om de Dumnezeu, peste prăpastia dintre această lume şi cealaltă. Tocmai din acest motiv, un om care vieţuieşte în Hristos experiază viu unitatea acestei lumi cu cealaltă, unitatea lui Dumnezeu cu omul, a lumescului cu transcendentul, a naturalului cu supranaturalul.

(Părintele Iustin Popovici, Credința Ortodoxă și viața în Hristos, traducere de  prof. Paul Bălan, Editura Bunavestire, Galaţi, 2003, p. 34)