În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, PS Nichifor a arătat că Nașterea Domnului nu este doar un eveniment liturgic sau simbolic, ci o realitate mântuitoare, care unește minunea, taina și adevărul istoric, descoperind sensul profund al venirii lui Dumnezeu în lume și chemarea omului la veșnicie:

Nașterea Domnului a fost deopotrivă o minune, o taină, dar și un fapt istoric, pentru că Domnul a luat trup și a intrat în istorie, ca pe noi să ne învețe taina veșniciei și să ne ajute să înțelegem că suntem chemați la mult mai mult decât această viață. Numai astfel putem înțelege cum, în chip paradoxal, a lucrat Dumnezeu în acest timp care împarte lumea în două și chiar istoria în două, pentru că timpul de la Hristos se numără înainte de Hristos și după Hristos, ca semn că este singurul eveniment – cum spunea Ioan Damaschinul – care aduce ceva nou sub soare și restabilește legătura omului cu Dumnezeu, așa cum nu a mai fost niciodată, de la căderea lui Adam.

În această lume suntem chemați, pe de o parte, să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, să înțelegem că apărarea nu vine de la noi înșine, ci de la Dumnezeu, atunci când rămânem într-o legătură nezdruncinată cu Dumnezeul cel Viu. Atunci când credem în această legătură, Dumnezeu ne inspiră ce și cum să lucrăm, când să fugim din calea răului, cum să mărturisim și cum să ne împotrivim, în chip diferit în istorie, după cum împrejurările arată un alt gând al lui Dumnezeu în lume.

Acum, în zilele Nașterii Domnului, vedem că Domnul a ales să fugă din calea celui rău. A vrut să arate și prin aceasta că smerenia întrupării Sale rămâne asumată până la capăt. Prin acest chip al smereniei ne cheamă și pe noi, cei ce Îl urmăm. „În lume necazuri veți avea”, spune Domnul, „dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea”. Nu ne promite că în această lume vom fi ocrotiți fără boală, fără chinuri și fără primejdii, dar, în toate acestea, Domnul fiind cu noi, nu vom cunoaște deznădejdea, neliniștea și îngrijorarea celui puțin credincios, ci vom înțelege că viața noastră are un început, dar nu are sfârșit.

Domnul S-a întrupat ca să ne vestească minunea veșniciei și să ne arate că suntem chemați noi înșine la veșnicie. Să ne rugăm ca Domnul să ne împărtășească lumina pe care a venit să o arate pe pământ.

La momentul rânduit din cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa l-a hirotonit pe Viorel Drăgan, director pentru învățământ preuniversitar în cadrul Sectorului de Învățământ al Arhiepiscopiei Iașilor, în treapta de diacon.

Slujba s-a încheiat cu binecuvântarea arhierească și cu îndemnul adresat celor prezenți de a păstra în suflete bucuria și lumina Nașterii Domnului.