În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul cuvenit, alături de toți cei care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului de acum 378 de ani, a fost pomenit și binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei, care a asigurat un nou avânt culturii bisericești și în timpul căruia sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost aduse la Iași.

La finalul slujbei, părintele profesor Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, a ținut un cuvânt de învățătură în care a evidențiat atât importanța zilei de 13 iunie 1641 în istoria Ortodoxiei românești, cât și ocrotirea pe care Moldova o are prin ajutorul Cuvioasei Parascheva:

„Se împlinesc astăzi, cu darul lui Dumnezeu și cu voința Sfintei Cuvioase Parascheva, 378 de ani de când ea ocrotește Moldova. A stat 160 de ani în Bulgaria, 125 de ani în Serbia și aproape tot atâta vreme în Constantinopol, însă cea mai mare parte a timpului, Sfânta Parascheva a petrecut-o și o petrece alături de înaintașii noștri, de noi și nădăjduim că și alături de urmașii noștri, ocrotind Moldova. De-a lungul acestor 378 de ani au fost ridicate multe biserici cu hramul Sfintei Parascheva și multe persoane au primit numele Cuvioasei la botez sau la călugărie. După cum știm din istorie și auzim din acatistul ei, în tot acest timp, Sfânta Parascheva ne-a izbăvit de multe greutăți. Ne-a scăpat de dușmani – văzuți și nevăzuți -, de cutremure, de secetă și incendii, aducând bucurie, nădejde și întărind în credință pe toți cei care s-au închinat ei. Sfânta Cuvioasă Parascheva este o mare binecuvântare pentru țara Moldovei și pentru toți locuitorii ei, fiind numită atât de frumos în Acatist: luminătoarea casnică a Moldovei”.

***

În anul 1641, după ce domnul Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei (Țara Moldovei, n.n.)”, după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”.

Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși.

Cinstitele moaşte au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaş, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. În seara zilei de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, un puternic incendiu a mistuit totul în jur, cu excepţia raclei cu moaştele Cuvioasei Parascheva.

Ridicate din mormanul de jar, moaştele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în altarul paraclisului mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, apoi au fost aduse în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, care fusese sfinţită cu puţin timp mai înainte, la 23 aprilie 1887, unde se găsesc şi astăzi.