La Sfânta Liturghie au mai slujit părintele arhimnadrit Nicodim Petre, consilierul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, părintele protopop de Iași 2, Marius Daniel Profir, părintele protopop de Iași 3, Mihail Roșu, părintele Neculai Dorneanu, inspector eparhial al Sectorului de Misiune, parohul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” - Bârnova, Adrian Albet.

Răspunsurile la strană au fost date de tinerii din ATOR Iași, ASCOR Iași și din Grupul „Prietenilor Sfinților Trei Ierarhi” din Copou. Tinerii au mers în procesiune de la „Plopii fără soț” ai lui Eminescu până la Parohia Bârnova, unde au participat, s-au rugat la Sfânta Liturghie și au cântat cântece patriotice.

„Ne gândim: cum o fi fost ziua de 27 martie 1918 la Chișinău, la Iași, la Bălți, la Cahul, la București îndeosebi, Ardealul fiind întru așteptare? Dăm slavă lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate! Ne aflăm aici, la Bârnova, unde se află mormântul binecuvântat al celui mai important personaj din sfatul țării, robul lui Dumnezeu Ion, loc care amintește de acel an de grație al națiunii române. Am gândit de bine să săvârșim astăzi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie aici, lângă această sfântă biserică, lângă mormântul ctitorului Unirii. Am săvârșit Sfânta Liturghie, Dumnezeiasca Euharistie, ca prinos de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru ceea ce s-a împlinit atunci. Totul era împotrivă, dar prin mila lui Dumnezeu de sus și prin bărbați puternici de jos, din stânga și din dreapta Prutului, imposibilul, nesperatul, au devenit realitate”, a subliniat Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în cuvântul de învățătură.

Preasfințitul Părinte Veniamin a amintit despre contribuția clericilor la Unirea Basarabiei cu România: „Actul Unirii din 1918 a fost semnat după 106 ani de la Tratatul de la București din 1812, când Basarabia a fost cedată Rusiei țariste. Așadar, după mai bine de 100 de ani de încercări și transformări care au avut loc în acest spațiu românesc, iată că, la începutul secolului al XX-lea, o mână de clerici, intelectuali și oameni politici au decis, cu frică de Dumnezeu și cu dorința binelui țării lor, să unească această provincie romînească cu Țara Mamă. Au fost multe încercări la începutul secolului al XX-lea. Amintesc că în Basarabia, în toate instituțiile, se vorbea doar în limba rusă, toate publicațiile erau în limba rusă, iar acești inimoși oameni au droit și au simțit că e de datoria lor să promoveze din nou identitatea, cultura și limba română. Începând cu prima decadă a secolului al XX-lea, a apărut prima publicație românească - «Basarabia» - în 1906, apoi alte câteva publicaţii care au contribuit la crearea unui curent unionist de redeşteptare naţională şi de promovare a spiritualităţii neamului nostru. Reamintim că printre reprezentanţii de seamă au fost câţiva clerici. Aici aş aminti pe Arhimandritul Gurie Grosu, care mai târziu a devenit Mitropolit al Basarabiei, pe arhim. Dionisie Erhan care a devenit Episcop al cetăţii Albe Ismail, pe preotul Alexandru Baltaga, pe preotul Alexei Mateevici şi pe alţi clerici care cu multă dăruire au promovat cultura şi limba română arătând că trebuie să respectăm pe deoparte principiile canonice, pe de altă parte dreptul istoric firesc şi dorinţa poporului de a fi într-o singură ţară în Regatul României”.

La final, părintele paroh Albet Adrian a primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan rangul de iconom. Totodată, prof. univ. dr. Grigore Tinică, medic  în cadrul  Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași, a primit distincția mitropolitană „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei pentru mireni”. În cadrul manifestării, au mai luat cuvântul Liviu Brătescu, secretar de stat în Ministerul Culturii, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, vicepreședintele Consiliului Județean Iași, Marius Sorin Dangă, primarul comunei Bârnova, Mihai Bălan și Nicolae Dandiș, primarul orașului Cahul din Republica Moldova.

În încheiere, după slujba de pomenire a lui Ion C. Inculeț și a familiei sale, militarii Garnizoanei Militare din Iași, împreună cu autoritățile locale, au depus coroane de flori la mormântul semnatarului Actului de Unire.

Acord de înfrățire între municipiile Iași și Cahul

Tot sâmbătă, la Primăria Iași, a avut loc semnarea acordului de înfrățire între municipiile Iași și Cahul. Documentul a fost semnat de primarul Iaşului, Mihai Chirica, şi de omologul său, Nicolae Dandiș. La momentul festiv au fost prezenţi Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei şi Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud. Înfrățirea celor două orașe a fost aprobată de Ministerul Român al Afacerilor Externe și de către Consiliul Local Iași, prin Hotărârea nr. 137 / 27 aprilie 2020.

În cuvântul rostit cu acest prilej, IPS Părinte Teofan a a vorbit despre starea de aşteptare în care se află românii aflaţi pe cele două maluri ale Prutului şi despre dezideratul Unirii Basarabiei cu România, asemănându-l cu „naşterea unui prunc, pe care îl putem numi România reîntregită”: „Un singur gând, atât în România, cât şi în Republica Moldova: suntem într-o stare de aşteptare. Numesc această aşteptare ca aşteptarea pe care o are mama pentru ca pruncul pe care îl portă în pântece să vadă lumina zilei. În această perioadă de aşteptare, mama şi participarea tatălui trec, după o expresie biblică, prin durerile naşterii aşteptând ca momentul să vină. (...) Nu ştim câte zile, câte luni sau câţi ani vor trece, dar cred că în cele din urmă conştiinţele curate din dreapta şi stânga Prutului aşteptă să se nască. (…) Până atunci cred că nici nouă, celor din ţară, nu ne merge bine şi nici fraţilor de peste Prut nu le merge bine pentru că niciodată o stare de anormalitate nu poate să definească cursul firesc al lucrurilor”.

Nicolae Dandiș, primarul municipiului Cahul, a remarcat că acordul de înfrățire va deschide noi oportunități. Prin „semnarea acestui act legalizăm frățietatea între comunitățile noastre”, a subliniat edilul Cahulului.