Acum câteva săptămâni, o nouă minune a Sfântului Paisie s-a întâmplat într-un mic sat din zona Serres. I-a descris-o ipodiaconului Amfilohie, de la Catedrala Sfinților Arhangheli din Serres, însuși Pantelis K., tânărul căruia i s-a întâmplat următoarea minune.

Pantelis, în vârstă de 18 ani, un consumator de substanțe narcotice, a avut un groaznic accident cu motocicleta, la ieșirea din satul său. Rezultatele accidentului au fost rănire gravă la cap și apariția unei comoții cerebrale. Probabil era încă sub influenţa drogurilor, pentru că, deşi fusese supus unor programe de dezintoxifiere, „demonul” acesta al heroinei nu voia să iasă dinlăuntrul lui.

A intrat urgent în unitatea de terapie intensivă a Spitalului General din Serres cu răni cranio-cerebrale grave.  Doctorii au decis să-l bage în comă indusă, dar un virus căpătat din spital i-a provocat o comă generală, care degenera în moarte cerebrală. Medicii, neavând alte posibilități din punct de vedere medical, și-au ridicat mâinile către cer, spunând îndoliatei mame că de acum încolo starea sa de sănătate este în mâinile lui Dumnezeu.

Data avizului final privind moartea cerebrală a fost 13 Iulie. În următoarea zi, fiul ei ar fi împlinit 18 ani și, în loc să intre în perioada de viață a majoratului, ea îl vedea pe patul de spital luptându-se cu moartea, nu înfruntând depedența de droguri, ci chiar pentru supraviețuirea lui.

Mult iubitoarea mamă Anastasia nu a renunțat. Cu îndemnul duhovnicului ei, părintele Atanasie, a luat autobuzul către Tesalonic și, de acolo, s-a îndreptat către Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul de la Suroti. Cunoștea măreția starețului Paisie, dar nu știa că în acea zi, de 14 Iulie, se împlineau 18 ani de la moartea acestuia. Când a ajuns și a văzut mulțimea de oameni, femeia s-a mirat, dar când i-au spus cei de acolo că starețul adormise în aceeași zi în care i se născuse scumpul ei fiu, lucrul acesta a făcut-o aproape să leșine. A simțit ceva ce nu poate încă să descrie: o conectare cu Sfântul Paisie, o adiere a starețului și, în general, că se va întâmpla ceva bun.

În ciuda gravității stării fiului ei, nu a folosit acest lucru drept cauză, ci a așteptat cu smerenie, în genunchi, mai mult de patru ore, până să vină rândul ei să se închine la mormântul unde se odihnește Sfântul Paisie.

S-a rugat pentru copilul ei și a luat puțin pământ de pe mormânt, pe care l-a dus duhovnicului ei. Acesta, făcând o rugăciune, a improvizat un filakto (se practică în Grecia: o bucată de material, având ceva sfințit înăuntru, n. trad). Doamna Anastasia a fugit la spital și l-a pus sub perna fiului ei. În acea noapte, l-a văzut pe Sfântul Paisie în visul ei, spunându-i acesteia: „Nu te teme, se va face bine Pantelis”.

În dimineața următoare, Pantelis și-a revenit cu totul, ceva ce medicii nu au putut să explice. O mireasmă puternică a inundat camera și mai târziu au constatat că această mireasmă provenea din perna lui Pantelis, sub care mama sa ascunsese odorul cu pământ de pe mormântul starețului. Din letargia lui, Pantelis își amintește doar fața unui stareț îmbrăcat în negru, care i-a spus: „Hai, ridică-te copilul meu! Mergi la mama ta. Nu vom mânca acum colivă de la înmormântarea ta. Va trece mult timp până atunci”.

Pantelis, începând cu aceea dimineață, a simțit o repulsie față de droguri, continuă și azi să fie sănătos, a început să se spovedească la duhovnicul mamei sale, studiază și încearcă să intre la facultate.