Credincioșii din zona neamțului, dar și alți pelerini din Moldova, au participat în această dimineață la slujbele ce s-au săvârșit în cinstea Sfântului Paisie de la Mănăstirea Neamț. Obștea monahală și clerici din împrejurimi l-au avut ca oaspete pe Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul care a săvârșit Sfânta Liturghie.

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Nichifor a subliniat faptul că Sfântul Paisie este un adevărat model de viață creștină:

Dumnezeu a binecuvântat această mănăstire ca mărturie peste veacuri a lucrării pe care Sfântul Paisie a săvârșit-o cu prisosință, împlinindu-și menirea de a fi formator de oameni. Un om însuflețitor, care a înțeles cum să lucreze cu sufletul tinerilor ce veneau la el căutând îndrumare. Model de viață, model de urmat, care, ascultându-l, i-a ajutat pe aceștia să devină călugări adevărați. Călugăr înseamnă, etimologic, și „bătrân frumos”, pentru că Filocalia, adică iubirea de viață trăită frumos, înfrumusețează omul. Iar omul care trăiește cuvântul lui Dumnezeu adânc și își împlinește viața prin slujirea sfinților devine, la bătrânețe, un om înțelept, un om frumos, care poartă pe chip lumina iubirii de Dumnezeu și de oameni, a cinstirii de Dumnezeu și a cinstirii semenilor.
Așadar, Sfântul Paisie, care a trecut la Domnul la vârsta de 72 de ani, ne-a arătat acest mod de a viețui frumos, de a atinge anii bătrâneții reflectând adevărul trăirii, precum și bogăția și rodnicia acesteia. De aceea, îl cinstim astăzi, pentru că a lăsat în urmă o moștenire prețioasă. Aceasta nu constă doar în cărțile din bibliotecă – mărturii ale unor oameni harnici și înțelepți – sau în odoarele adunate, care și ele vorbesc despre un timp bogat, ci mai ales în înțelegerea adevărată a credinței și în trăirea care a dus la schimbarea mentalităților.

La finalul slujbei, Arhimandritul Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, a adresat un cuvânt de mulțumire:

Dacă episcopul nu a putut veni la înmormântarea Sfântului Paisie, iată că Dumnezeu a rânduit, după 200 de ani, ca la această zi de prăznuire să fie prezenți episcopi. Ne bucurăm foarte mult că astăzi a venit Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul. Desigur, a venit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, care împărtășește aceeași bucurie de a fi aici, împreună cu noi, la Mănăstirea Neamț, în această zi a prăznuirii Sfântului Cuvios Paisie.
În urmă cu doi ani, s-au împlinit 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie, iar astăzi marcăm 230 de ani de la trecerea sa la Domnul. Facem pomenire celui ce a fost Sfântul Cuvios Paisie și îi cerem ajutorul și rugăciunea pentru noi, cei care suntem aici, la Mănăstirea Neamț. Desigur, aici sunt și alți cuvioși părinți, iar ocrotirea Maicii Domnului este mereu prezentă. Avem sfinte moaște, dar marea noastră bucurie este acest mare cuvios care a viețuit în rândurile noastre.
Ne gândim adesea, stând în fața Sfintei Mese, că acest loc a fost sfințit de prezența multor cuvioși părinți, printre care și Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi de la Neamț. Este foarte cunoscut în lumea creștină ortodoxă, mai ales în spațiul slav, dar și în Grecia și chiar în America, unde multe biserici și mănăstiri sunt închinate sub ocrotirea sa.

Cine a fost Sfântul Paisie?

Unul dintre cei mai mari nevoitori, cunoscut și sub numele de Paisie Velicicovschi, Sfântul Paisie s-a născut în secolul al XVIII-lea, ca fiu al protopopului Ioan din Poltava. Urmând calea monahismului, merge în mai multe mănăstiri, până ajunge în Țara Românească. Plecat pentru o vreme în Muntele Athos, revine în Moldova, fiind numit stareț al Mănăstirii Dragomirna, dar din pricina ocupației austriece, se retrage la Mănăstirea Secu. Primind în dar Mănăstirea Neamț, s-a mutat acolo, numărul nevoitorilor ajungând la 700 și având naționalități diferite. Trecând la cele veșnice, Sfântul Paisie a fost înmormânat în biserica mare a mănăstirii.