Odată, mi-a povestit părintele M., în timp ce slujeam, mi-a venit în minte dorința arzătoare de a oferi mănăstirii, în memoria părinților mei și pentru sufletul lor, un set frumos de Sfinte Vase. Înainte de a începe orice operațiune, m-am gândit să trec pe la gheronda Paisie Aghioritul, cu care mă lega o prietenie duhovnicească de mulți ani. I-am dezvăluit gândul meu. Imediat ce m-a auzit, gheronda m-a întrebat:

– Mănăstirea voastră are alte seturi de Sfinte Vase?

– Da, i-am răspuns. Are multe și chiar remarcabile.

În continuare gheronda, care cunoștea familia mea, m-a întrebat:

– Frații tăi lucrează?

Când i-am răspuns că uneori au de muncă într-o zi, uneori nu, starețul Paisie mi-a zis:

– Părinte, vor fi îndreptățiți frații tăi, dacă își vor schimba religia! Binecuvântatule... Dă mai bine banii familiilor lor și nu te neliniști pentru mănăstire. Ajung vasele acestea pe care le are.