Sprijin pentru două aşezări monahale ale Episcopiei de Bălţi

Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului)

Sprijin pentru două aşezări monahale ale Episcopiei de Bălţi

Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi a venit luni, 14 iunie 2021, în sprijinul a două aşezăminte monastice româneşti din Episcopia de Bălţi.

Acţiunea filantropică, ce a constat în oferirea de alimente, a fost organizată la iniţiativa arhimandritului Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu. Delegaţia de la mănăstirea ocrotită de către Maica Domnului din Dealul Mare, din care a mai făcut parte şi protosinghelul Iorest Goraş, secretarul aşezării monahale, a ajuns mai întâi la sediul Episcopiei de Bălţi. Aici, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, s-au lăsat alimentele care vor ajunge la Mănăstirea „Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „«Bucuria tuturor celor necăjiţi»” din localitatea Mărăndeni, raionul Făleşti, înfiinţată în luna mai 2020. Împreună cu Preasfinţitul Părinte Episcop Antonie, delegaţia de la Mănăstirea Hadâmbu a ajuns cu alimentele pregătite pentru cea de-a doua aşezare monahală, situată în satul Chirilovca, raionul Floreşti, la aproximativ 50 de kilometri de Bălţi. Slujitorii Sfântului Altar s-au închinat în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, aflată în construcţie. Piatra de temelie a bisericii Mănăstirii Chirilovca a fost pusă după unele mărturii în anul 1925. Până în 1940, anul ocupaţiei sovietice, s-a reuşit să se ridice pereţii bisericii până la centura de sus. Din actele păstrate ale epocii, un sprijin semnificativ a oferit pentru biserica din Chirilovca, primul ierarh care a păstorit la Bălţi, vrednicul de pomenire Episcop Visarion Puiu. A urmat al Doilea Război Mondial. După 1944, în acest spaţiu a revenit ocupaţia sovietică, în timpul căreia construcţia a fost sistată şi a fost lăsată în paragină.

Viaţă monahală începută de Înviere

În 2016, prin osteneala părintelui Ilie Munteanu, protopop de Floreşti, şi a oamenilor darnici din raionul Floreşti, s-au reluat lucrările de construcţie a bisericii. Tot atunci s-a decis transformarea bisericii din Chirilovca în mănăstire. În toamna anului 2019, mănăstirea, prin contribuţia directă a părintelui Ilie Munteanu, a revenit în Mitropolia Basarabiei. Rânduiala liturgică la Mănăstirea Chirilovca a început în noaptea de Înviere a acestui an. Preasfinţitul Antonie a oficiat pentru prima dată Sfânta Liturghie la Mănăstirea Chirilovca pe 4 mai, în cea de-a treia zi de Paşti. În prezent, locţiitoare de stareţă este sora Maria Popa. Impresionat de râvnva pentru viaţa monahală a micii obşti de la Mănăstirea Chirilovca, arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a adresat un cuvânt de încurajare. Delegaţia s-a îndreptat către casa monahală pentru a oferi alimentele aduse de la Mănăstirea Hadâmbu. „Mănăstirile sunt acropolele Ortodoxiei. Acolo unde există mănăstiri, Biserica este vie”, spunea Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul. O astfel de acropolă este şi aşezământul monastic de la Chirilovca, datorită căruia oamenii au bucuria de a înălţa rugăciuni către Tronul Preasfintei Treimi, către Maica Domnului şi către toţi sfinţii. Grija părintească a Preasfinţitului Părinte Antonie şi sprijinul fraţilor români de pe ambele maluri ale Prutului, însoţite de rugăciunile care se înalţă necontenit în acest loc, vor ajuta la transformarea aşezării monahale, cândva pustie, într-o oază de spiritualitate ortodoxă românească.

 

Citește despre: