timp

Mesajul Părintelui Patriarh Daniel adresat Părintelui Mitropolit Teofan cu prilejul împlinirii a 60 de ani

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat sâmbătă un mesaj de felicitare Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan cu prilejul împlinirii a 60 de ani.

Spune o rugăciune scurtă, dar roagă-te mereu!

Dacă te-ai obişnuit să-ţi faci rugăciunea odată cu răsuflarea, te rogi oricând. O rugăciune scurtă, şi te rogi! Chiar lucrând ceva, ocupaţia pe care o ai, sau când găteşti. Mai stai pe un scaun, şi zici „Doamne, lisuse...”.

Să nu ne pierdem timpul cu gândurile!

Când rostim rugăciunea, gândul fuge, se depărtează şi dispare. Fiecare să intre în chilia lui şi să-L vadă pe Domnul cel înviat. Niciodată cu gânduri în chilie.

Ai grijă de sufletul tău ‒ roagă-te, odihnește-te, bucură-te!

În cadrul vieții de zi cu zi întâlnim multe greutăți și dezamăgiri, mulți tineri se găsesc într-un impas, multe semne de întrebare și probleme există în sufletele oamenilor și mult stres. Mai există și acest întuneric ce intră în sufletul tânăr, făcându-l să nu știe el însuși cine este, ce face și încotro se îndreaptă, să nu știe ce vrea de la el și de la viață. Toate acestea se vindecă atunci când omul începe să-și valorifice corect timpul și să se roage.

Nu amânați pocăința până în ultimul moment, că, cine știe, îl apucăm sau nu!

Dacă vă dă speranțe pilda celor puțini, de ce nu vă înfricoșați de pilda celor mulți? Nu amânați pocăința până în ultimul moment, că, cine știe, îl apucăm sau nu!

Timpul – o tainică introducere în veșnicie

Dumnezeul Cel veșnic și prin Sine existent este pricinuitorul timpului, de aceea veșnicia și timpul nu se exclud. De aceea timpul își descoperă sensul și plinătatea sa în veșnicie. Într-un chip dumnezeiesc, incomprehensibil minții noastre, Dumnezeu nu este doar înainte și după timp, ci și în timp, chiar dacă nu este din timp, nici în orice depinde de acesta.

Rugăciunea – „moneda” veşniciei

Avem nevoie să ne luptăm pentru timp, căci prin timpul dedicat rugăciunii transformăm viaţa noastră trecătoare în viaţă veşnică, într-o continuă „neguţătorie” ale cărei roade se adună în veşnicie.

Să ne facem timp pentru veșnicie!

Sigur că e puţin timpul pe care-l trăim noi, dar este important acest aspect, să reţinem că noi, de fapt, trăim parte din veşnicie.

Avem nevoie de onestitate, în primul rând față de propria conștiință

Să nu ne mai permitem să confundăm existenţa cu fiinţa!

„Timpul nu e ultima realitate!”

Omul capabil de viaţă spirituală simte mai puţin timpul. Fiecare ştie din experienţă că ceasurile fericite nu se observă când trec. Dimpotrivă, suferinţele puternice se experiază ca timp foarte lung, mai lung decât timpul matematic.

Pagini