Tot binele şi tot răul izvorăsc din gânduri. Gândul este, aşadar, o uriaşă putere şi tărie. Gândul înrâureşte nu numai fiinţele raţionale şi lumea dobitoacelor; gândurile noastre au înrâurire şi asupra lumii plantelor, au înrâurire asupra a tot ceea ce vieţuieşte. Dacă avem gânduri de pace, de linişte, de bunătate şi de blândeţe, ele ne dau pace şi nouă, şi tuturor celor din jurul nostru, ele răzbat din noi. Iar când sântem împovăraţi de multe griji, necazuri, atunci pizmuim mult şi sântem plini de ură faţă de mulţi – acestea sânt gânduri ucigătoare, care nimicesc pacea din lăuntrul nostru şi din jurul nostru, şi de aceea nu avem pace, nici linişte. Noi înşine nu sântem conştienţi de ceea ce facem în sânul familiei. Prin gândurile noastre, tulburăm adeseori pacea; facem din Rai, iad, prin gândurile noastre. Numai că sânt puţini cei care-şi vin în fire şi care înţeleg că din noi înşine (din gândurile noastre) izvorăşte şi binele, şi răul.

(Starețul Tadei, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, București, 2010, pp. 61-62)