Când trebuie neapărat să faci ceva, dar nu vrea şi trupul tău leneş, fiind nepăsător faţă de lucrul respectiv, îl tot amână, atunci să zici în inima ta cu fermitate cuvântul: „Trebuie”, cuvântul acesta să fie lege pentru tine şi fără nici un ocoliş, cu prima ocazie să te apuci de lucrul potrivit acestui cuvânt, îndemnându-te şi încurajându-te singur, ca un iconom aspru. Inima noastră leneşă va găsi cumva pretexte să le socotească pe toate neînsemnate, să le neglijeze şi să le ocolească pe toate şi, de te vei lăsa în voia ei, nimic nu vei face.

(Sfântul de Ioan Kronstadt – Către păstorii duhovniceşti, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2011, p. 246)