Un Dicționar-Mărturie

O carte lucrată pe documente de arhivă (sunt 7 surse inedite, arhive ale unor protoierii și parohii), pe includerea fenomenului mărturiei giurgiuvene în ansamblul mărturiei românești.

Am descoperit în zilele trecute un Dicționar-Mărturie scris de Părintele Arhimandrit Teodor Ștefan, îndrăznesc să spun, un luminos monah al zilelor noastre, Starețul Mănăstirii Sfântul Ioan Rusu din Giurgiu, doctor în istorie și strașnic administrator al Episcopiei ce străjuiește intrarea în Țară. Aflat în ascultarea dătătoare de sens a Ierarhului locului, PS Sa Ambrozie, Episcopul Giurgiului (care scrie un Cuvânt înainte lucrării, pp. 5-60 și sub îndrumarea academică a distinsului profesor Radu Ștefan Vergatti care și semnează introducerea în volum – Viața Bisericească din teritoriul actualei Episcopii a Giurgiului (pp. 10-34), o remarcabilă frescă de sinteză a zonei acesteia de adâncă trăire vlahă (de unde și titulatura de Vlașca), Părintele Teodor Șerban ne oferă lucrarea Preoți din Episcopia Giurgiului în temnițele comuniste. Dicționar Biografic (Editura Episcopiei Giurgiului, 2017, 143 pg.).

Nu este vorba doar de 25 de nume, de fișe de aprigă prigoană. Ci de vieți. Părintele autor consemnează: „Atunci când am început să culeg date și documente despre giurgiuveni trecuți prin închisorile comuniste, nu m-am gândit nici o clipă că vor fi atât de mulți. Am cercetat arhivele parohiale, am stat de vorbă cu preoții venerabili și cu bătrânii de prin satele Episcopiei Giurgiului și am deschis „cartea ororilor” pe care o reprezintă arhivele fostei Securități. În cele din urmă, din colbul strâns peste vârfurile de dosare, au ieșit la iveală chipurile luminoase ale preoților de pe aceste meleaguri, încercați întru credință în focul aspru al temnițelor comuniste. Sunt 25 de nume și tot atâtea ipostaze ale mărturisirii. În floarea vârstei sau deja trecuți de prima tinerețe, rupți de lângă familii și de lângă credincioșii lor, purtați prin calvarul închisorilor de la Aiud și până la neîndurătorul Canal, de la Craiova până la Borzeștii lui Ștefan, la Pitești, Gherla sau Jilava, toți aceștia nu au avut decât o singură vină: credința în Dumnezeu și nu în făgăduințele deșarte ale partidului. Fișele de încarcerare sunt lacunare și tulburătoare, precum fețele îngălbenite ale unor oameni bolnavi iremediabil de răutate. A fost legionar sau țărănist, nu și-a plătit cotele de cereale către stat, a uneltit  împotriva „iubitului partid”: sunt termeni cheie ai unui limbaj al urii și al gândirii reduse, dictatoriale, pătimașe. Aceste acuze așezate apăsat, cu încrâncenare, pe umerii mărturisitorilor, iar maeștrii reeducării au sperat că altfel le vor zdrobi cugetele și credința. S-au înșelat amarnic, însă, pentru că acolo unde a odihnit crucea slujirii preoțești, greutatea și durerea lumii acesteia nu mai au putere, nu mai pot împovăra sufletul omului” (Cuvânt mărturisitor, pp. 7-8).

Veți descoperi nume pe care le cunoașteți- poate cel mai cunoscut este acela al Părintelui Savian Bunescu, de la Biserica Drăgănescu, care avea să ofere Părintelui Arsenie Boca locaș de adăpost ori Părintele Ilie Lăcătușu, care între anii 1970 și 1978 a fost preot în satul Cucuruzu- biografii de oameni- luptă, încercați de ideologia comunistă în fel și chip. Una dintre icoanele cele mai dureroase este aceea a Părintelui Lungeanu Ioan, a cărei dată a morții nu se cunoaște, care a trecut prin 20 de centre de detenție- și care  a sfârșit ca pictor de biserici (pp. 73-81) Ideea autorului de a întări cuvinte cu fotocopii ale documentelor și fotografii ale preoților trecuți prin strunga ucigașă  temnițelor comuniste este remarcabilă, obligând cititorul la un efort de empatie în plus, dar meritat, întru pomenirea celor care au ținut Biserica vie prin jertfă și rugăciune.

Poate că ar merita, cândva, un dicționar al preoteselor și copiilor de preoți care au suferit alături de soții și părinții lor, cum ar merita o astfel de lucrare elaborată pentru toți aceia care au constituit dramatica familie a arestaților din afara zidurilor de recluziune. O carte lucrată pe documente de arhivă (sunt 7 surse inedite, arhive ale unor protoierii și parohii), pe includerea fenomenului mărturiei giurgiuvene în ansamblul mărturiei românești (Bibliografia selectivă atestă aceasta, pp. 139-142). Tânăr și cu drag de muncă în domeniul istoriei și antropologiei culturale, numele autorului, Părintele Arhimandrit Theodor Șerban, merită reținut. Noi vom reveni și cu alte lucrări ale sale, minunate alcătuiri de cunoaștere și aprofundare a cunoașterii istorice.

 

Sursa: tribuna.ro

De la același autor

Ultimele din categorie