Mărturisitori în temnițele comuniste

Părintele Nicodim Măndiță – Mărturisitor în temnițele comuniste

Prin Sentința nr. 38 din 22 ianuarie 1965 a Tribunalului Militar București, părintele Măndiță a fost condamnat la 8 ani închisoare corecțională pentru delictul „răspândire de publicații interzise”.

Ieroschimonahul Daniil Tudor – mentorul mişcării duhovniceşti „Rugul Aprins”

În anul 1958, este arestat şi închis la Aiud, cea mai grea închisoare din România, unde sufereau mii de preoţi, călugări, creştini, tineri, bătrâni şi intelectuali de toate vârstele. Aici a suferit şi Ieroschimonahul Daniil patru ani de zile, răbdând multe bătăi, suferinţe, foame şi umilinţe de tot felul.

Vasile Voiculescu, poetul coborât din icoană

„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care ştia să o arate orişicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui şi nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze şi înţelegându-l pe fiecare.”

Monahul Marcu Dumitrescu – Diferenţa dintre smerenie şi umilinţă

Oamenii vremurilor din urmă „nu vor face nimic din ce facem noi, dar vor avea încercări aşa de mari şi de grozave, încât, dacă vor rezista lor, vor fi mai mari decât noi în Împărăţia lui Dumnezeu”.

Părintele Arsenie Papacioc – Mărturisitor în temnițele comuniste

După anchete în beciurile Ministerului Afacerilor Interne, prin Sentința nr. 125 din 8 noiembrie 1958, părintele Arsenie Papacioc a fost condamnat la 20 ani muncă silnică pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut penitenciarele de la Jilava (noiembrie 1958) și Aiud (martie 1959).

Mitropolitul Antonie Plămădeală – Mărturisitor în temnițele comuniste

La 14 octombrie 1954 este arestat de Securitate, în timp ce se afla la manifestările dedicatei Cuvioasei Parascheva de la Iași.

Un Monument de Mărturie creștină, rezistență întru Înviere

Închizând cartea, am vrut să știți că ea există. Un Minei de mărturie în Hristos a acestor oameni care, cred, verticala Crucii românești.

Părintele Iustin Pârvu – Mărturisitor în temnițele comuniste

A cunoscut penitenciarele de la Suceava (1948), Aiud (august 1949, iulie 1955 și martie 1959), Gherla (martie 1954) și Jilava, dar și coloniile de muncă de la Baia Sprie (septembrie 1950) și Cavnic (ianuarie 1953).

De ce a făcut de trei ori greva foamei Sfântul Luca al Crimeei în timpul anchetelor Puterii sovietice

A doua grevă a foamei am început-o când m-aţi supus zi şi noapte la ancheta în lanţ. Nu am rezistat să aud calomniile şi injuriile adresate persoanei mele. Am preferat să mor de foame decât să trăiesc cu asemenea acuzaţii, că sunt „duşman al poporului” şi „medic ucigaş” care îi omoară pe pacienţi în timpul operaţiilor.

În ciuda prigoanei comuniste, Medicul Luca al Crimeei își mărturisea cu deschidere și asumare credința

„Stroganov a murit. Moartea lui s-a făcut cunoscută pe arie largă, datorită funcţiei pe care o avea în partid, şi au început să se scurgă informaţii false şi amăgitoare cum că profesorul exilat, urând Puterea sovietică, l-ar fi omorât intenţionat pe senator. Alţii ziceau că dinadins ar fi lăsat în stomacul pacientului instrumente de chirurgie!”

Pagini