Mărturisitori în temnițele comuniste

Dumnezeu ne confirmă existența Sa

Și am înțeles atunci că nu el mi-a spus „Hristos a înviat!”, că a fost îngerul Domnului.

Amintire despre un Paști în lagărul de la Oranki din anul 1948

Mi-aduc aminte la Paștile din 1948, colonelul ne-a făcut la toți câte un cozonăcel și câte un ou roșu, ce nu văzuseră rușii de 30-40 de ani. La fiecare ne-a dat comandantul câte un ou roșu.

Părintele Mina Dobzeu – „botezătorul” lui N. Steinhardt și mărturisitor al credinței ortodoxe în închisorile comuniste

Rămas în memoria tuturor ca fiind „botezătorul lui Nicolae Steinhardt”, s-a născut la 5 noiembrie 1921, în Grozești, județul Lăpușna din Basarabia și a purtat numele de mirean Mihail. A fost unul dintre cei șapte copii ai părinților săi și i-a plăcut de mic să învețe carte. Adesea, mama sa îi așeza în față Acatistul Sfântului Pantelimon, iar băiatul citea și se ruga stăruitor.

Cum au ajuns comuniștii să aprobe înființarea atelierelor mănăstirești

Lipsit de iluzii, deosebit de pragmatic, Patriarhul Justinian a înţeles repede că regimul comunist este pregătit să rămână la putere timp îndelungat, iar ajutorul occidental pentru România urmează a se rezuma doar la acţiuni propagandistice, lipsite de consistenţă. Din acest motiv, el a acceptat jocul impus de regimul comunist, însă cu scopul de a-l influenţa și deturna. 

Patriarhul Justinian: darul lui Dumnezeu pentru poporul român – interviu cu părintele Traian Valdman

Cred că Patriarhul Justinian a fost un dar pe care Dumnezeu l-a făcut poporului român, în vremuri de mare încercare. Preafericirea Sa rămâne în istoria neamului nostru nu numai ca apărător și organizator al Bisericii, al învățământului teologic, al vieții monahale și al asistenței sociale, ci ca apărător al credinței în vremuri grele, ca persoană de mare omenie, ca adevărat părinte al preoților, al călugărilor și al tuturor creștinilor pe care i-a iubit și pentru care a trăit. Veșnică să-i fie pomenirea!

Monahul Marcu Dumitrescu – despre o minune petrecută în închisoare

„Fiind ziua de Sfântă Maria, s-a petrecut o minune: Am primit cu toţii la masă fasole, mâncare consistentă; seara la fel. Şi încă câteva zile la rând. Aceasta a fost o minune a Maicii Domnului.” 

Monahul Marcu Dumitrescu a considerat munca din lagăr un canon pentru păcatele sale

Multora le era frică şi să iasă din lagăr la muncă. Protestau, uneori chiar plângeau de frică. Dar părintelui nu-i era teamă, ci chiar avea curaj. Iar unii dintre deţinuţi cereau să lucreze în echipă cu dânsul, zicând: „Merg cu nea Costică, pentru că unde este el, acolo este şi Dumnezeu!”.

Părintele Arhimandrit Justin Pârvu, erou al demnității naționale, apărător al credinței drepte, model sublim al iubirii evanghelice

Tuturor ne-a fost exemplu desăvârșit de iubire și acceptare, milă și iertare. Iubire lăcrimând în milă, forma ei cea mai înaltă. Sfinția Sa ne învăța totdeauna să iubim și să iertăm: „Omul trebuie iubit. Dar ca să-l iubești, trebui să-l înțelegi. Dacă îl vezi căzut acolo, neapărat trebuie să gândești că trebuie să-i dai o mână de ajutor. Iubirea aproapelui este o lecție de iubire față de Dumnezeu. Dacă nu-l iubești pe cel de alături, dacă nu-l ajuți, nu ești capabil nici să-L iubești pe Dumnezeu. Iubirea aproapelui este prima treaptă spre mântuire, pe treapta asta trebuie să repeți pentru marea iubire de Dumnezeu”.

Părintele Iustin Pârvu – Mărturisitor în temnițele comuniste

A cunoscut penitenciarele de la Suceava (1948), Aiud (august 1949, iulie 1955 și martie 1959), Gherla (martie 1954) și Jilava, dar și coloniile de muncă de la Baia Sprie (septembrie 1950) și Cavnic (ianuarie 1953).

Cum a rezistat Monahul Marcu Dumitrescu în celula specială pentru pedeapsă

Când gardianul a deschis uşile masive de fier, care făceau un zgomot asurzitor, şi a văzut bezna completă dinăuntru şi a simţit frigul acela care te îngheţa, a tresărit şi a zis: „Dar aici e ca-n iad!”.

Pagini