Vacanță creștinească

Cuvinte duhovnicești

Vacanță creștinească

Un creştin trebuie să meargă în vacanţă în locul unde poate deschide Scrip­tura şi poate citi din ea!

Auzi, cum aş putea eu să vă cer să vă puneţi în valiza voastră de vacanţă prima dată Bi­blia?! Ce e aia? Nici eu nu pot să fiu absurd şi să cred că de acolo trebuie să începeţi. Dar, măcar printre celelalte, puneţi-vă şi Cuvântul lui Dumnezeu, să vă însoţească şi să vă mângâie. E drept că nu poţi să-l citeşti pe plajă, în bătaia soarelui, alături de o domniţă care tocmai face radiografie pulmonară. Nu ai cum! Nu ai cum! Cum ai putea să faci aşa ceva? Însă aceasta denotă locul unde tre­buie să meargă creştinul în vacanţă: un creştin trebuie să meargă în vacanţă în locul unde poate deschide Scrip­tura şi poate citi din ea! Un creştin trebuie să meargă la concertul care, odată terminat, îi lasă mintea limpede să poată gândi la cele ale lui Dumnezeu. Un creştin poate să se joace pe canalele televiziunii, dar se poate opri numai pe acel segment de televiziune care nu-l umileşte, creştin fiind, şi nu-i anulează autonomia şi demnitatea umană. Sigur că acesta e un exerciţiu foarte greu - cine a spus că a fi creştin e uşor? (...)

Cu alte cuvinte, vacanţa creştinului este timpul pe care şi-l acordă ca, o dată trăgând aer în piept, să poată pleca mai departe cu demnitate în misiunea fundamen­tală de a fi martorul învierii lui Hristos. V-am spus toate acesta, pentru că mă preocupă încă de pe când eram în bancă, student fiind. Nu zic acum să daţi buluc toţi la mănăstiri şi toate vacanţele să vi le petreceţi acolo, deşi n-ar fi rău. N-ar fi rău nici să cosiţi, să mai simţiţi miro­sul primăverii, să mergeţi cu vacile mănăstirii la păscut, chiar dacă sunteţi în pragul doctoratului, că nu vă pică nici o steluţă, niciun fir de păr nu se va mişca de pe voi. N-ar fi rău nici să învăţaţi să spălaţi, fetelor, vase, să în­văţaţi că, atunci când se taie curentul, rufele se pot spăla şi cu mâna, adică să daţi deoparte toate minciunile care ne-au vacantat extraordinar de mult timp liber, oferindu-ne mult timp liber, de care ne batem joc..

(Preot Conf. Dr. Constantin Necula, Creștinism în vacanță, Editura Agnos, Sibiu, 2011, pp. 94-95, 97)