Cine a ocrotit mâna lui Toma atunci când a pipăit coasta?

Cine a ocrotit mâna ucenicului care nu a fost topită la momentul când el s-a apropiat de coasta de foc a Domnului

(In. 20, 27) Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.

Cine a ocrotit mâna ucenicului care nu a fost topită la momentul când el s-a apropiat de coasta de foc a Domnului (Roman Melodul găseşte un mod poetic și unic de a arăta faptul că ucenicii erau acum în prezenţa slăvitului trup al omului dumnezeiesc Iisus. În condacul său de la Botezul lui Hristos leagă atingerea lui Ioan Botezătorul de omul divin, Hristos, de Uza [2 Samuel 6, 6-8], care a murit când a atins chivotul – n.tr.)

Cine i-a dat îndrăzneală şi putere să verifice

Osul cuprins de flăcări? Cu adevărat coasta a fost cercetată.

Dacă coasta nu a oferit putere multă,

Cum a putut o mână dreaptă de tină să atingă

Durerile care au cutremurat Cerul şi pământul?

A fost harul însuşi care a permis lui Toma

Să atingă şi să exclame,

Tu eşti Domnul şi Dumnezeului nostru.

Cu adevărat, rugul care a îndurat focul a fost ars, dar nu s-a mistuit (Ieşire 3, 3-5).

De la mâna lui Toma am avut credinţă în istoria lui Moise.

Pentru că, deşi mâna lui era stricăcioasă şi greoaie, nu a ars,

Când a atins coasta care era ca arderea flăcării.

Înainte, focul venea spre mărăcini,

Dar acum, mâna cea greoaie s-a grăbit spre foc;

Şi Dumnezeu Însuşi a fost văzut păzindu-le pe amândouă.

De aceea eu am credinţă; şi de aceea Îl slăvesc pe Dumnezeu, Însuşi şi pe omul, ca să strig,

Tu eşti Domnul şi Dumnezeul nostru.

Cu adevărat linia delimitării credinţei a fost semnată pentru mine

De mâna lui Toma; pentru că atunci când el L-a atins pe Hristos

El a devenit stiloul unui scriitor iscusit (Psalmul 43, 3)

Care scrie pentru cei credincioşi.

Din care țâșnește mai departe credinţă.

Din ea, tâlharul a gustat şi a devenit drept din nou;

Din ea, ucenicii şi-au adăpat inimile;

Din ea, Toma a sorbit cunoaşterea pe care a căutat-o,

Pentru că el a gustat prima dată şi apoi a oferit băutura multora care au avut o mică îndoială.

 El i-a convins pe ei să spună: Tu eşti Domnul Dumnezeul nostru.

(Sfântul Roman Melodul, Condac la Toma necredinciosul 30. 1-3, traducere pentru Doxologia.ro de Alexandra Zurba)

De la același autor

Ultimele din categorie