Icoana Sfintei Treimi a fost zugrăvită de Sfântul Cuvios Andrei Rubliov în anul 1410, după o temă clasică din iconografia bizantină, ospitalitatea lui Avraam. Icoana a fost așezată în Lavra Sfintei Treimi - Sfântul Serghie de la Serghiev - Posad.

Ferecătura (îmbrăcămintea) icoanei Sfintei Treimi a fost dăruită în semn de cinstire de către Țarul Boris Godunov, în anul 1599, și era din argint aurit, ornamentată cu pietre prețioase. Ferecătura acoperea icoana complet, cu excepția fețelor, a mâinilor și a picioarelor îngerilor. Îngerul din centru poartă un pandantiv împodobit cu perle și pietre prețioase, care încadrează un safir. Acest pandantiv a fost dăruit de Țarul Teodor.

Cele trei coliere în formă de semilună au fost dăruite de Țarul Mihail I Romanov, în anul 1626. Această îmbrăcăminte a fost restaurată și înfrumusețată de mai multe ori în decursul timpului. În anul 1754, argintarul Ivan Grigoriev din Moscova a restaurat ferecătura, scoțând în relief detaliile icoanei.

Se poate afirma că fără ferecătura aplicată pe icoană la începutul secolului al XVII-lea icoana nu ar fi supraviețuit până în prezent într-o stare de conservare atât de bună.

„Descoperirea” icoanei a avut loc la începutul secolului al XX-lea, când s-au efectuat ample operațiuni de restaurare. După restaurare, s-a decis ca icoana să fie expusă fără ferecătura de argint aurit.