Această Sfântă Macrina a fost bunica Sfântului Vasile cel Mare. Ea era vestită pentru marea ei înțelepciune, credință și evlavie. Ea a fost ucenica Sfântului Grigorie Făcătorul de Minuni din Neocezareea. În timpul domniei lui Dioclețian, Macrina și-a lăsat casa, și împreună cu bărbatul ei Vasile s-au dus și s-au ascuns în pustietăți și în codri. Proprietăţile lor au fost confiscate de păgâneasca stăpânire, dar Macrina și cu bărbatul ei nu au regretat nimic. Lipsiți de toate în afară de dragostea lor pentru Dumnezeu, ei și-au făcut casă din pustietatea codrului, unde au viețuit timp de șapte ani. Prin dumnezeiasca purtare de grijă, din munte se pogorau la ei capre, care le asigurau lor hrana zilelor. Ei amândoi au adormit cu pace în veacul al patrulea, după ce au trecut prin suferințe mari pentru credința lor.

 (Sfântul Nicolae Velimirovici - Proloagele de la Ohrida, vol. I)