Iertarea are trei feţe (chipuri) ale aceleiaşi cu­prinderi: a ierta, a te ierta şi a fi iertat, aceste chipuri nu pot hotărî decât împreună. A nu-ţi putea ierta niciodată ce ai făcut înseamnă a nu trece dincolo de păcat. Dacă această relaţie dată de credinţă nu există, iertarea şi vindecarea rămân vorbe în vânt. Dacă nu iertăm, anulăm Rugăciunea Domnească, în­toarcem pe dos cererea: Şi ne iartă nouă greşalele noastre.

(Preot Sever Negrescu, Fărămituri de cuvinte, Editura Doxologia, Iaşi, 2011, pp. 85-86)