iertare
 

(VIDEO) Pr. Constantin Necula: „Copiii au capacitatea fundamentală de a spune «te iubesc!» și «iartă-mă!»”

Fragment din conferința „Familia, casa sufletului copilului. Educația în iubire”. Evenimentul a fost organizat de către Asociația „Prorelis”, în data de 12 mai 2016, şi l-a avut ca invitat pe Părintele Constantin Necula. Vă recomandăm să urmăriţi înregistrarea completă a conferinţei, aici.

Un sfat pentru cel ce nu crede că există Dumnezeu

Necredinciosului îi dau acest sfat: Să zică: „Doamne, dacă exiști, luminează-mă și-ți voi sluji din toată inima și din tot sufletul”. Și pentru acest gând smerit și dispoziție de a sluji lui Dumnezeu, Domnul îl va lumina negreșit. 

Cea mai importantă greșeală este a mea

Îmi amintesc că o pereche a venit la Părintele Sofronie ‒ erau certați ‒ și era limpede că unul era mai vinovat ca celălalt. Și Părintele Sofronie a întrebat-o pe soție: „Cât la sută crezi că ești vinovată?”.

Să-i iertăm din inimă pe toţi cei ce ne-au greşit

Cuvântul „iartă-mă” să nu pornească de pe buze, ci din inimă. Altfel, nu facem nimic.

Știm prețul amânării pocăinței?

„Domnul l-a pomenit pe tâlhar în ultima clipă, pentru ca nimeni să nu deznădăjduiască. Dar numai pe unul singur, ca nimeni să nu nădăjduiască prea mult în milostivirea Sa.” (Fericitul Augustin)

„Prin Sfânta Împărtășanie, omul îşi despovărează conştiinţa de păcate, de frica de rob, păstrând doar sfiala de fiu”

„Sfânta Împărtăşanie este o mare sărbătoare, care ridică această zi peste toate celelalte de peste an.”

Iertarea lui Dumnezeu vine din milostivirea Sa, iar nu din calculele noastre

Dumnezeu, din fericire, e nespus mai bun decât noi și e întotdeauna dispus a ierta.

Conştiinţa este îngerul lui Dumnezeu, care ne păzește și ne îndrumă (Părintele Paisie Olaru)

Când conştiinţa te mustră, înseamnă că Dumnezeu te ceartă şi trebuie să te bucuri că nu te lasă uitării. Trebuie să avem pururea înaintea noastră păcatele noastre, ca să ne pălmuiască conştiinţa prin mustrare, să dobândim lacrimi la rugăciune şi să nu mai greşim. 

Ucenicia rasoforului Platon, devenit mai târziu marele stareţ Paisie de la Neamţ

Într-o noapte, spre Duminică, Platon a adormit aşa de tare, că nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Când s-a deşteptat, slujba era pe la jumătate. Atunci, de mare mâhnire, a început a plânge şi s-a întors la chilie. Iar a doua zi s-a ruşinat să mai meargă la Sfânta Liturghie şi la trapeză cu fraţii, ci şedea în chilie plângând, atât era de pătruns de frica de Dumnezeu. Din ziua aceea, multă vreme, rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat, ci şezând pe un scăunel, ca să se poată deştepta la Utrenie.

Maica Domnului - scara îndurării, scara milei şi-a iertării

Maica Domnului Hristos   Scară cerească a fost   Scară tainică gândită  Lui Iacov descoperită.

Pagini