Ce reprezintă trombozele?

Tromboza reprezintă un proces fiziopatologic  caracterizat prin formarea unui cheag la nivelul vaselor sanguine. Prin intermediul trombocitelor și al factorilor de coagulare din sistemul circulator, ea este adesea salvatoare de viață, având rol primar în oprirea sângerărilor de orice cauză. Însă în anumite condiții, poate deveni un proces patologic cu consecințe dramatice, ducând la complicații precum: embolie pulmonară, infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Formarea patologică a cheagurilor de sânge se poate localiza la orice nivel vascular și prezintă mecanisme diferite de constituire în funcție de teritoriul afectat. Ultimii 2 ani au adus un nivel ridicat de conștientizare  a acestei afecțiuni, întrucât s-a remarcat ca o complicație frecventă a infecției cu SARS-COV 2.

Există mai multe tipuri de tromboză?

Tromboza se poate clasifica în două categorii, în funcție de locul de formare a trombilor. Astfel, se întâlnește:

• tromboza venoasă – trombii se formează la nivelul venelor, acele vase de sânge care transportă sângele de la organe la inimă. Se localizează predominant la nivelul membrelor inferioare și este declanșată de modificări locale precum stază venoasă, leziuni ale peretelui vascular, hipercoagulabilitatea. Pacienții cu istoric de insuficiență venoasă cronică, imobilizare prelungită sau neoplazii prezintă un risc crescut de a dezvolta tromboză venoasă profundă, cu potențial de complicații ulterioare precum embolia pulmonară sau sindromul post-trombotic. 
• tromboza arterială – caracteristica trombozei arteriale este formarea trombilor la nivelul arterelor (vase sanguine care asigură transportul sângelui oxigenat  de la inima către organe). Tromboza arterială are cel mai adesea ca substrat un proces îndelungat  de ateroscleroză, cu depunerea de plăci de aterom la nivelul pereților arteriali, care în urma fisurării se pot complica cu suprapunerea unui cheag de sânge și obstrucția vasului respectiv.

Care sunt simptomele trombozei?

Tromboza nu prezintă simptome specifice, întrucât insumează diverse manifestări clinice, în funcție de vasul de sânge afectat. Însă pot fi prezente unele semne care orientează spre această afecțiune și ar trebui să impună prezentarea la medic:

• Pentru tromboza venoasă profundă: durere la nivelul unui membru inferior (de obicei, durerea este la nivelul gambei), însoțită de edem (umflarea) la nivelul locului dureros și impotența funcțională (pacientul nu se poate sprijini pe piciorul respectiv);
• Pentru embolia pulmonară: senzația acută de lipsă de aer, cu debut brusc sau rapid progresiv, însoțită de transpirații și anxietate, mergând până la pierderea conștienței și stare de șoc;
• Pentru infarctul miocardic acut: dureri toracice anterioare sau defecit motor și de vorbire în cazul unui accident vascular cerebral.

Care sunt factori de risc ai trombozei venoase profunde?

Formarea trombilor poate fi favorizată de o multitudine de factori. Amintim cu precădere:

imobilizarea pentru un timp îndelungat, prezența unui cateter vascular, existența unei proteze cardiace, administrarea terapiei hormonale (anticoncepționale), sarcina sau unele tulburări de coagulare moștenite. Aceste condiții ce se întâlnesc adesea la pacienți cu teren predispozant prin vârstă înaintată, asocierea fumatului, a obezității,  afecțiuni pulmonare, cardiace sau neoplazice preexistente.

Cum se stabilește diagnosticul de tromboză?

Odată ajuns la medic, pacientul este evaluat  prin anamneză și un examen clinic detaliat. De asemenea, vor fi efectuate o serie investigații imagistice, precum ecografia, CT, RMN sau angiografia.

Medicul recomandă în mod uzual și analize de sânge. Printre acestea se află și testele care evaluează coagularea sângelui. Astfel, se poate stabili dacă pacientul are un risc de a forma trombi sau dacă există tulburări în procesul de coagulare.

La ce tratament sunt supuși pacienții cu tromboze?

Terapia trombozelor este stabilită de către medicul curant în funcție de stadiul afecțiunii, teritoriul vascular afectat, vârsta și starea generală a pacientului și poate cuprinde următoarele opțiuni:

• tratamentul intervențional; Această metodă terapeutică este utilizată în cazurile avansate de tromboză, cu precădere arterială, întâlnită de exemplu în infarctul miocardic acut. Presupune folosirea unui cateter, care ajunge la nivelul vasului de sânge obstruat. Ulterior, trombul este aspirat și eliminat. Pentru a preveni colabarea vasului se montează un stent.
• tratamentul trombolitic: constă în administrarea unei medicații destinate să dizolve trombul deja format. Este rezervat  pentru  cazurile severe, cu obstrucții vasculare masive ce determină instabilitate hemodinamică.
• Tratamentul anticoagulant: se administrează de rutină, atât în scop curativ, cât și în prevenția trombozelor vasculare. Durata de administrare poate fi de câteva luni, în cazurile cu factor declanșator tranzitor,  sau pe viață la pacienții cu risc crescut de recurență.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici https://www.youtube.com/watch?v=Zpj7UE0_F80

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/