O alimentație sănătoasă ar trebui să conțină o gamă variată și echilibrată de produse din principalele grupe de alimente și o cantitate suficientă de produse alimentare pentru a satisface necesitățile noastre zilnice. Peste tot, în jurul nostru, auzim vorbindu-se de alimentația sănătoasă. Ce înseamnă asta? La ce trebuie să ne uităm atunci când alegem alimentele? 

Alimentația sănătoasă se referă la mai multe aspecte și aș vrea să fac referire la două dintre acestea, și anume la sursa alimentelor și foarte important, la modul de preparare a acestora. Cu privire la sursa alimentelor, un consumator ar fi de dorit să aleagă alimente provenite dintr-o cultură cât mai puțin chimizată, organică, pe cât posibil, dacă bugetul permite, să cumpere produse de origine animală provenite de la animale crescute la sol și hrănite corespunzător. Aceste lucruri de regulă sunt menționate pe etichetă. Și mai indicat ar fi să caute un producător local care își face treaba cu frică de Dumnezeu și mai ales cu dragoste față de semeni. Atunci împușcăm doi iepuri – ne hrănim sănătos și susținem și economia locală. Lucru important, referitor la modul de preparare al alimentelor, recomandarea este ca acestea să fie gătite cât mai dietetic, și anume, prin fierbere sau la cuptor, sau la aburi sau grătar. Dar atenție, nu grătarul la foc deschis, ci grătar închis. Dacă de exemplu vrem să facem pe grătar o carne mai grasă sau niște mici, care clar au și grăsime, apare o reacție între fum și grăsime, care duce la apariția unor substanțe toxice care nu sunt deloc benefice sănătății noastre, ba dimpotrivă, și astfel trebuie evitat acest lucru. Dacă e să gătim la abur, recomandarea asta de multe ori sperie pentru că legumele gătite așa vor avea un gust fad și nu vor fi foarte agreate. Dar, putem rezolva foarte ușor lucrul acesta. După ce am luat legumele de la abur, punem un pic de ulei de măsline, un pic de sare, condimente, punem fulgi de drojdie inactivă, care vin cu tot complexul de vitamine, un lucru foarte valoros. Astfel, am conferit un gust extraordinar acelor legume. 

La fel de des auzim și de alimentație echilibrată. Ce înseamnă asta? Care sunt regulile de bază și cum putem asocia alimentele într-un mod cât mai sănătos și echilibrat?

Alimentația echilibrată presupune existența în meniu a alimentelor din toate grupele alimentare, respectiv lipide, proteine și glucide. Aceasta înseamnă că în meniul nostru trebuie să existe atât alimente bogate în grăsimi, cum sunt nucile, semințele, măslinele, avocado, smântână – acestea din urmă, dacă stăm bine cu kilogramele, cât și alimente bogate în proteină, cum sunt carnea, peștele, brânza, urda, oul, în mod deosebit albușul. Dacă ne referim la sursele de proteină de origine vegetală avem fasolea, mazărea, lintea, năutul, ciupercile, toate aceste alimente sunt extrem de valoroase. Pe lângă alimentele bogate în lipide și proteine, avem și alimentele bogate în carbohidrați sau glucide. Ne referim la cereale integrale, la legume, la zarzavaturi și la fructe, fără de care o masă nu ar fi completă și nici alimentația noastră una echilibrată.

O alimentație echilibrată ar însemna să avem în meniu alimente din toate aceste categorii, însă nu chiar din toate la aceeași masă. Este foarte adevărat că este important să avem diversitate în meniu, însă diversitatea trebuie să apară atunci când tragem linia la finalul zilei, la finalul săptămânii, al sezonului, dar nu și la finalul fiecărei mese în parte. De ce? Deoarece cu cât masa noastră este mai bogată, mai încărcată, cu atât riscăm să facem asocieri nepotrivite între alimente, iar acest lucru riscă să pună probleme digestive.

Pentru a preîntâmpina astfel de probleme, este recomandat să evităm în primul rând asocierile dintre alimentele bogate în lipide și proteine, cum sunt bine cunoscutele pui cu smântână, ciuperci cu smântână, brânză cu smântână. Da, chiar și obișnuita brânză cu smântână este o combinație nu foarte ușor digerabilă. Este chiar destul de indigestă. Aici putem înlocui, de exemplu, smăntâna cu iaurtul, și astfel avem brânza cu iaurt, care este la fel de bună și mult, mult mai ușor de tolerat.

De asemenea, este bine să evităm să asociem mai multe feluri de proteine concentrată la aceeași masă, cum este, de exemplu, asociere între brânză și carne sau fasole cu carne și mai rău, cu cârnați. Este mai gustos, într-adevăr, doar că vom da multă treabă sistemului nostru digestiv. Și dacă digestia nu ajunge la bun sfârșit, nici organismul nu se folosește de toți nutrienții pe care i-am oferit odată cu masă, și e păcat. La polul opus stau asocierile benefice între alimente care vin să susțină atât sănătatea tubului digestiv, cât și organismului în ansamblul său. Și când spun asocieri benefice, mă refer la garniturile din cereale integrale sau legume, care ar fi de dorit să existe la fiecare masă. Pe lângă alimentele mai consistente, bogate în lipide și proteine, cum spuneam mai devreme, ideal ar fi să existe la fiecare masă și câte o salată proaspătă, care va aduce un aport important de fibre, lucru foarte valoros atât pentru colon, cât și pentru colesterol sau pentru glicemie. 

Carnea reprezintă cea mai importantă sursă de proteine pentru organism. În ce moment al zilei se recomandă să fie consumată și de câte ori pe săptămână? 

Carnea este o sursă de proteină completă, dar nu aș spune că este cea mai importantă. Dacă avem grijă ca sursele de proteină, atât cele de origine animală, cât și cele de origine vegetală, să fie variate, atunci putem fi siguri că organismul nostru primește proteina de care are nevoie. Locul cel mai potrivit este la masa de dimineață, dar ideal, ea este plasată la masa de prânz, cu garnitura de legume sau cereale integrale și salata aferentă, de care povesteam și mai devreme. 

Legumele și fructele: cum, când și de ce le consumăm? 

Legumele le consumăm sub formă de garnituri sau adăugate la gătit pur și simplu sau sub formă de salate proaspete. Repet, dacă se poate, la fiecare masă. Fructele se consumă, în mod ideal, pe stomacul gol, acolo unde toleranța individuală o permite. Sigur, deci, între mese la gustări și mai puțin la desert, așa cum se obișnuiește de regulă. Solicitările digestive sunt diferite de alte alimente mai consistente și lucrurile se pot complica din punct de vedere digestiv. De aceea, este bine să evităm să le consumăm la desert.

Am aflat cum și ce să mâncăm. Totuși, câte mese sunt recomandate pe zi?

Într-o zi sunt recomandate trei mese principale, iar gustările, dacă acestea există, de dorit ar fi să fie constituite din fructe sau legume. La fel de bine, gustările pot lipsi, ceea ce face ca pauzele digestive să fie mai lungi, lucru foarte benefic pentru digestie. În acest caz, fructele se recomandă a fi consumate cu jumătate de oră – o oră înainte de fiecare masă, devenind astfel parte integrantă cumva a fiecărei mese în parte.

Așa cum ne-am obișnuit, vrem și un sfat la final!

Să avem un meniu cât mai variat, cât mai divers, constituit, însă, din mese cât mai simple. Și să reținem că mai puțin înseamnă, de fapt, mai mult!

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=v3UP3KGw0Jg

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/