Actul istoric de la 24 ianuarie1859 este un reper simbolic în șirul faptelor mărețe ale marilor personalități politice, culturale și religioase în încercarea de a așeza împreună românii de pretutindeni, de-a lungul devenirii noastre naționale. Privind retrospectiv în istorie, înțelegem că fiecare generație, gândind cu responsabilitate la viitorul și siguranța acestui popor, și-a consumat existența pentru a contribui la edificarea idealurilor de unitate, integritate și independență națională.

Realitatea istorică mondială actuală confirmă faptul că nu granițele geografice asigură unitatea unui neam sau independența sa geopolitică și nici tratatele sau alianțele încheiate cu marile puteri, ci idealul comun al celor ce vorbesc aceeași limbă, își asumă aceeași moștenire istorică și se închină aceluiași Dumnezeu. De aceea, indiferent de țara în care și-au construit viitorul, românii au rămas oameni ai comuniunii marcate de apartenența națională și religioasă, coordonate care le-au structurat identitatea și i-au salvat de la înstrăinare. 

În contextul declarării anului 2026 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „Anul omagial al pastorației familiei creștine” se evidențiază cu atât mai mult ideea de unitate națională, familia fiind prima formă de comunitate umană și aluatul din care s-a născut ideea de națiune unită. Națiunea nu este altceva decât o familie extinsă, iar familia – celula de bază a unei națiuni, ambele valori fiind așezate pe fundamentul unității. Această familie națională a românilor de pretutindeni, ținută împreună de dragostea față de valorile fundamentale pe care părinții acestei națiuni le-au lăsat moștenire generației fiilor de astăzi ai țării, are responsabilitatea și misiunea de a conserva și transmite mai departe idealul de unitate națională, care în istoria țării noastre are un fundament profund creștin. Dacă familia este locul în care învățăm să iubim, sărbătoarea de astăzi este prilejul în care învățăm să conviețuim în iubire ca popor binecuvântat de Dumnezeu. Fără familii unite nu există națiune puternică, iar fără conștiința unității naționale nu există viitor comun.

În această zi de sărbătoare națională, când se împlinesc 167 de ani de la Mica Unire de la 1859, îndemn pe toți fiii și fiicele duhovnicești din Eparhia Romanului și Bacăului, români și creștini deopotrivă, să nu uite niciodată idealurile în care au crezut și pentru care au luptat părinții acestei națiuni, să-și arate recunoștința față de sacrificiul suprem al eroilor și să-și iubească țara păstrând-o în unitate de credință și de neam!

Dumnezeu să binecuvânteze marea familie a românilor de pretutindeni!

† IOACHIM,

Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

* Mesaj cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească - 24 ianuarie 1859