România

(Video) Iași, 14 decembrie 1989 – un început pentru ieșirea din comunism

Cassian Maria Spiridon este poet, eseist, redactor șef și editor, revoluționar român, organizator și participant la mișcarea revoluționară conspirativă de la Iași, din 14 decembrie 1989. La 30 de ani de la căderea comunismului, acesta a vorbit despre evenimentele petrecute în preajma zilei de 14 decembrie 1989, despre perioada de anchetă și de arest, despre Iași – în directă legătură cu ceea ce a însemnat Revoluția din Decembrie 1989.

Dosoftei, Mitropolitul care a adus limba română în Sfântul Altar

Dumnezeu, Tatăl, Treime, credinţă, întrupare, înviere, înălţare, biserică, rugăciune, Fecioara, potir, pâine, Trup şi Sânge, cuvinte esenţiale în manifestarea credinţei noastre, sunt cuvinte pur româneşti, pe care strămoşii nu au avut ocazia să le rostească în biserică. Cel care a avut curajul să ducă în Sfântul Altar limba română, care nu era una sacră, a fost mitropolitul Moldovei, Dosoftei – în secolul al XVII-lea. 

Interviu cu Pr. Gheorghe Vasilescu: „Acum 40 de ani, nu visam la ceea ce Dumnezeu a binecuvântat să se realizeze în Biserica noastră din afara granițelor”

Interviu cu Părintele Gheorghe Vasilescu, parohul Bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Torino (II):

Biserica „Sfântul Nicolae” din ostrovul Cernicăi

Biserica Sfântului Nicolae din ostrovul Cernicăi a fost ctitorită în 1608 de marele vornic Cernica Ştirbei şi de soţia sa Chiajna, în timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă.

Mănăstirea Cernica din Bucureşti

Mănăstirea Cernica se află în imediata vecinătate a Bucureştiului, într-un loc de o frumuseţe aparte. Mănăstirea este dispusă pe două ostroave, unite între ele printr-o fâşie de pământ.
22 fotografii

(Foto) Sfânta Mănăstire de pe Ostrovul Cernicăi

Foto: pr. Andrei Atudori
Mănăstirea Cernica se află în imediata vecinătate a Bucureştiului, într-un loc de o frumuseţe aparte. Este dispusă pe două ostroave, unite între ele printr-o fâşie de pământ.

Ei, care nu se vor mai întoarce...

Zilele acestea am străbătut câteva comunități frumoase de români din Italia. Mulți dintre ei au pe peretele de răsărit al apartamentului, închiriat și plătit din greu, fotografiile siguranței iubirii de Acasă. Și câte o fotografie poartă, ca o zgârietură de sens, câte un semn de doliu pe colț. Apoi renunță la el. Ei au învățat primii că iubirii distanța nu-i este oprire și că viii și morții sunt una în Împărăție. Tainică școală străinătatea. Acum, maturizați, au învățat să nu mai fie străini. Unii sunt acceptați în comunități academice, alții în cele de muncitori de elită. Cum prin Țară, vai, nu prea mai avem. Sunt ei cu tot ce ar putea da mai bun.

Oamenii pentru care Ziua României e permanent

România există pentru că unii oameni se roagă pentru ea, aici și din cer. Orașele sunt spuma valurilor de tăcere pe marea de rugăciune. Alegerile nici nu există, instituțiile sunt ficțiuni cu o realitate convențională, mici ritmuri care ar putea la fel de bine să nu fie. România pulsează dincolo de aceste jocuri marginale, de înțeles, dar secunde, câtă vreme cineva se roagă pentru ea.
Să învățăm să redevenim patrioți, să ne iubim credința și neamul.
___   Arhimandritul Mihail Daniliuc

„Deșteaptă-te, române!”, intonat într-un glas de către PS Macarie, alături de românii din Borås, Suedia

Imnul Național, cântat la biserică de către PS Părinte Episcop Macarie și românii din Borås, Suedia, după Sfânta Liturghie și Tedeumul de Ziua Națională a României, 1 decembrie 2019

Pagini