România

Mănăstirea Bran – Braşov

Mănăstirea Bran este aşezată pe vârful Dealului Balaban, ce străjuieşte satul Şimon-Bran, într-o zonă de un pitoresc aparte. Pelerinii ce ajung aici au parte de o impresionantă panoramă asupra Masivilor Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru şi asupra Munţilor Leaota şi Măgura Codlei.

Hora Unirii

Unde-i unul, nu-i putere La nevoi şi la durere. Unde-s doi, puterea creşte Şi duşmanul nu sporeşte!

„Între moarte și lumină – o, Românie, alege!”

Se știe din documentele vremii că n-au lipsit potrivnicii acestui act: cei care își vedeau amenințate privilegiile, cei ce nu-și puteau stăpâni orgoliile, setea de stăpânire ori putere. În pofida lor, voința majorității poporului s-a împlinit. Românii s-au unit, spun unii, căci le-au permis-o condițiile externe. O fi și așa, nu tăgăduiesc, dar în primul rând unitatea credinței i-a făcut să-și dorească unitatea statală. Înfăptuirea celei din urmă s-a datorat, cu precădere, încrederii nestrămutate în puterea și mila lui Dumnezeu.

Biserica a promovat unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român

La data de 24 ianuarie 1859, pe Dealul Mitropoliei, Adunarea Electivă a Munteniei, sub președinția Mitropolitului Nifon Rusailă (1850-1875), a votat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domnitor al Ţării Româneşti, după ce, la data de 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Moldova, sub președinția Mitropolitului Sofronie Miclescu (1851-1861), a ales același domnitor, realizându-se de facto Unirea Principatelor Române.

Peştera Sfântului Antonie de la Iezer

În anul 1690, dorind să vieţuiască mai aspru, schimonahul Antonie s-a retras mai sus de schit unde aflase o peşteră. Aici a început să sape singur o bisericuţă, îndemnat de o vedenie repetată în mai multe rânduri. După 3 ani, sfântul a săvârşit porunca primită, dăltuind biserica visată. Tot aici şi-a făcut o chilie.

Biserica promovează cultura dărniciei sau a generozității în viaţa poporului român

Sărbătoarea Zilei Culturii Naționale, organizată cu solemnitate și demnitate de Academia Română, ne ajută să înțelegem că omagierea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor românilor.

(Video) IPS Teofan – Cuvânt pastoral la sărbătoarea Nașterii Domnului (2019)

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei – Cuvânt Pastoral la Sărbătoarea Nașterii Domnului (2019)

Biserica Ortodoxă Română, la 30 de ani după căderea comunismului

Este un fapt cunoscut și recunoscut că, în perioada comunistă, Biserica Ortodoxă Română a avut cel mai mult de suferit nu doar din rândul cultelor religioase, ci și dintre instituțiile țării.

Trei decenii din două milenii

A fost momentul decembrie 1989, cu români ieșiți în stradă și rostind, la unison, Rugăciunea Domnească. Manifestau împotriva unui regim politic care sistematic a cultivat ateismul, anticreștinismul, anticlericalismul. Se vedea pe chipurile celor de atunci bucuria de a putea vorbi cu și despre Dumnezeu în libertate. De a-L mărturisi public. Pe 22 decembrie, în prima transmisiune în direct a Televiziunii Române Libere, făcându-și cruce, actorul Ion Caramitru a rostit primele cuvinte: „Fraților, mulțumită lui Dumnezeu, ne aflăm în studioul de televiziune...”. La câteva minute, de lângă el, poetul Mircea Dinescu îndemna: „Să ne uităm către Dumnezeu câteva minute, înainte de a vă vorbi”.

„Pictura exterioară a mănăstirilor românești este un fenomen unic pe glob”

„Cu această pictură ar trebui să se prezinte românii în lume, cu specificul lor. Este într-adevăr un fenomen unic și în Ortodoxie, deoarece nicio țară ortodoxă nu are așa ceva”, afirmă părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița. 

Pagini