Principalii aditivi ai tutunului sunt  zaharurile şi umidificatorii. La aceştia se adaugă agenţii de legătură (gelifianţi), agenţii de combustie, agenţii conservanţi şi numeroase  arome, precum cacao, lemnul dulce, mentolul şi acidul lactic. Aceşti aditivi contribuie la culoarea, iuţeala, aroma, dar şi la toxicitatea fumului.

Fumul de ţigară conţine între 5.300-7.000 de produşi chimici, dintre care 93 sunt recunoscuţi ca fiind periculoşi pentru sănătatea umană (agenţi cancerigeni, teratogeni sau toxici respiratori şi cardio-vasculari). Particulele solide constituie aproximativ 10% din fumul de tutun, având ca principali componenţi gudronul şi nicotina, iar printre gazele prezente menţionăm monoxidul de carbon şi amoniacul.

Studii efectuate la Universitatea din California (USA) arată că aditivii prezintă, de asemenea, un risc crescut pentru sănătate, deoarece cresc cu mai mult de 20% concentraţia a 15 produse cancerigene sau citotoxice din fumul de ţigară. Dintre produsele rezultate prin arderea acestor aditivi menţionăm cadmiul, plumbul, arsenicul sau aldehida formică. Neliniştitor este faptul că mulţi aditivi maschează iritaţia produsă de fum, ceea ce determină fumătorul să inhaleze mai profund. Dintre aceşti aditivi se remarcă mentolul şi zahărul.

Mentolul joacă un rol important în dependenţa de fumat, deoarece are un rol anesteziant asupra căilor respiratorii. El reduce iuţeala şi favorizează inhalarea mai profundă a fumului, ceea ce face ca particulele cancerigene să ajungă până la nivelul alveolelor pulmonare. În plus, mentolul favorizează absorbţia nicotinei la nivelul gurii şi laringelui. Deoarece s-a văzut că, în prezenţa mentolului, se poate scădea conţinutul în nicotină, fără a modifica puterea de dependenţă, fabricanţii de ţigări au scos pe piaţă aşa-numitele ţigări „light“.

Zaharurile, deşi prezente într-o cantitate mică în foile de tutun în mod natural, sunt artificial adăugate, pentru a masca iuţeala şi gustul neplăcut al fumului. Din păcate, prin ardere, ele produc compuşi chimici toxici, ca formaldehida, acetaldehida, aldehida crotonică ş.a. Aceste substanţe au o acţiune asemănătoare cu nicotina, crescând dependenţa de tutun. De altfel, nu este de mirare că mărcile de ţigări cele mai „dulci“, cum este Marlboro, sunt şi printre cele mai populare. De menţionat că, în unele produse din tutun, procentul de zahăr este crescut, ajungând la 10% pentru ţigările de foi şi 37% pentru tutunul de narghilea.

În faţa acestui asalt „dulce-parfumat“ al fabricanţilor de tutun asupra consumatorilor s-au mobilizat şi autorităţi guvernamentale, care interzic utilizarea a sute de aditivi. De altfel, şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis o convenţie-cadru pentru lupta anti-tabac (ratificată de 174 de ţări, cu excepţia Republicii Cehe şi a Elveţiei), în care se recomandă eliminarea unor arome la prelucrarea tutunului.

Mai mult, Brazilia a decis ca în doi ani să retragă de pe piaţă toate ţigările şi produsele de tutun aromatizate şi îndulcite artificial.

Rămâne de văzut dacă asemenea măsuri de reducere a potenţialului toxic al ţigărilor va fi urmat şi de către ţările europene.