„Dacă îl uităm pe Cel Răstignit și îi ignorăm pe sfinți, Europa (în special cea Occidentală) își va pierde identitatea, puterea și frumusețea” (p. 16). În acest spirit – după apariția primului volum Heilige der deutschen Lande (Wachtendonk, 2024) – în noiembrie 2024 a fost publicat în limba germană cel de-al doilea volum (traducerea lucrării inițiale în limba română, intitulată Modele peste veacuri: Alți sfinți ai spațiului german, Renașterea, Cluj, 2024). Acesta cuprinde 26 de biografii ale sfinților din vechea Biserică nedespărțită, care au trăit pe teritoriile Germaniei.

În acest volum, Părintele protopop Dr. Alexandru Nan ne conduce din nou într-o călătorie înălțătoare și plină de istorie prin viețile unor sfinți precum:

• Sfântul  Alto, făcătorul de minuni (secolul al VIII-lea), un important misionar bavarez care a propovăduit lângă Dachau. Cu ajutorul regelui Pepin cel Tânăr, a construit mănăstirea Altomünster pentru a-i sprijini pe cei săraci și, în timpul Sfintei Liturghii, a fost învrednicit să-L vadă pe Hristos (p. 109);

• Sfântul Fridolin din Säckingen (secolul al V-lea), apostol al alemanilor, originar dintr-o familie nobiliară din Franța. El a întemeiat la Säckingen prima mănăstire din sudul Germaniei, contribuind esențial la creștinarea alemanilor (p. 120);

• Sfânta Irmgard (secolul al IX-lea), fiica regelui Ludovic Germanul (843–876) și stareță a mănăstirii Chiemsee, cunoscută pentru evlavia ei profundă și grija față de săraci (p. 152);

• Sfântul Florian de Linz, apărător împotriva incendiilor și inundațiilor. Ca ofițer roman, a refuzat să jertfească idolilor păgâni, mărturisind cu curaj: „Sunt creștin!” (p. 135).

Alți sfinți prezentați în volum:

• Magnus (apostolul regiunii Allgäu),

• Maximin din Trier (luptător împotriva arianismului),

• Emmeram din Regensburg (episcop misionar în Bavaria),

• Nicetius (curajos episcop de Trier),

• Cassius și Florentius din Bonn, precum și Gereon din Köln și Viktor din Xanten (sfinți soldați și martiri ai Legiunii Tebane),

• Leonhard din Limoges (foarte venerat în Bavaria),

• Eucharius, Valerius și Maternus (primii episcopi din Trier),

• Wunibald din Heidenheim (călugăr și misionar anglo-saxon),

• Severin (apostol al provinciei Noricum),

• Agricius din Trier (episcop important din Gallia Belgica, în timpul lui Constantin cel Mare),

• Walburga din Heidenheim (făcătoare de minuni și rudă a Sfântului Bonifaciu),

• Liudger (apostolul Westfaliei),

• Alban din Mainz (luptător împotriva arienilor),

• Goar (care a ales viața de pustnic, fugind de la hirotonirea ca episcop),

• Liborius din Paderborn (episcop de Le Mans),

• Sfântul Sebaldus (ocrotitor al Nürnbergului) și

• Paulinus din Trier (promotor al doctrinei niceene).

Cinstindu-i pe sfinți, cinstim prototipul lor, adică pe Dumnezeu, care i-a făcut „casnici ai Lui” (cf. Efeseni 2,19). În calitate de „împreună-cetățeni cu sfinții”, ei au îndrăzneală înaintea lui Hristos și mijlocesc pentru cei care îi invocă cu credință și smerenie. Viețile lor ne dezvăluie sensul existenței, deoarece Dumnezeu ne cheamă pe toți la „sfințire” (cf. 1 Tesaloniceni 4,3).

Această sfințire este posibilă, iar calea cea strâmtă există, după cum subliniază ÎPS Mitropolit Serafim în prefață: „Omul nu se împlinește pe sine, așa cum îi cere natura sa, decât alegând calea sfințeniei, care, deși este strâmtă și presărată cu multe încercări, duce la viața veșnică.” (p. 13). (Recenzie de diac. Julian Dettling, M.Sc., München)