Animalele de uscat arată în mod universal patima iubirii de arginţi
Am interpretat păsările ca arătând, în general, patima slavei deşarte şi a mândriei, împărţită deosebit după diferite moduri ale ei, potrivit cu felurile diferite ale păsărilor.
Ce arată, oare, în Lege păsările necurate, cele din apă şi cele de pe uscat, potrivit cu raţiunea lor universală?
Am interpretat păsările ca arătând, în general, patima slavei deşarte şi a mândriei, împărţită deosebit după diferite moduri ale ei, potrivit cu felurile diferite ale păsărilor. Iar animalele de uscat arată în mod universal patima iubirii de arginţi, Împărţită şi ea în mai multe feluri, după chipul diferit al comportării fiecăruia dintre animale. Iar cele din apă arată, în general, patima lăcomiei pântecelui pentru că sunt alunecoase şi se mişcă cu dificultate şi se târăsc pe pământ şi spurcăciune sunt peştii necuraţi în lege. Iar pe cei care au aripi şi solzi Legea îi socoteşte curaţi, desemnând prin faptul că au aripi pe pântece pe cel ce are raţiunea înaltă ameninţată de plăcere, [raţiunea] neîngăduindu-i să se târască pe pântece. Iar faptul că au aripile înotătoare deasupra îl arată pe cel ce înoată în marea vieţii, prin răbdarea cu bărbăţie a celor ce vin asupra lui, iar faptul că au aripioare la coadă îl arată pe cel ce evită cu dibăcie undiţele pescarilor-demoni, iar faptul că au aripi pe ambele părţi ale capului arată pe cel ce are pururi mintea întărită din toate părţile în contemplare.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Întrebări și nedumeriri, Editura Doxologia, Iași, 2012, p. 104)
Te-ai mândrit? Smerește-te!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro